Războiul rece dintre China și SUA și răspândirea rapida a celei mai noi variante a covid-19 pot fi loviturile fatale pentru globalizare, scrie istoricul britanic Niall Ferguson.
Globalizarea și-a atins apogeul înaintea crizei financiare din 2008. Fie că descriem globalizarea uitându-ne la procentul exporturilor în PIB-ul global, fie la procentul activelor străine din PIB sau la fluxul global de imigranți, toți acești indicatori arată că globalizarea și-a atins nivelul maxim în urma cu mai bine de un deceniu. Spre exemplu, numărul americanilor născuți în alte țări a început să crească din 1970 (4,7%) și a ajuna la 13,7% în 2019, însă această creștere s-a redus după 2012. Este vorba despre procente mai mici decât în 1890, cand s-a atins recordul de 14,7%.
Globalizarea a început să pălească, scrie Niall Ferguson. Istoricul britanic vine cu șase argumente în sprijinul acestei afirmații.
Primul este că lumea a ajuns la o convergență economică relativă. Globalizarea a dus la reducerea inegalității globale, iar veniturile chinezilor au început să recupereze din decalajul față de veniturile vesticilor. Nucleul globalizării a fost simbioza dintre economiile chineză și americana, care a permis capitalului din SUA să profite de forța de muncă ieftina din China, care a permis creditorilor americani să profite de economiile făcute de chinezi și a permis consumatorilor din SUA să profite și ei de mâna de lucru ieftina din China. În 2003, costurile de producție erau de trei ori mai mici în China decât în SUA. Însă în 2018, aceste costuri au ajuns aproape la egalitate. Din acest moment, zilele globalizării sunt numărate, pentru că nu mai există motive pentru mutarea producției în China.
Al doilea argument este că noile tehnologii – robotizarea, inteligența artificială – au redus importanța omului în procesul de producție. Odată cu extinderea masivă a comerțului online și a serviciilor digitale, globalizarea a intrat într-o etapă în care nu mai este necesar ca oamenii să traverseze frontierele – este suficient ca acest lucru să se întâmple cu fluxurile de date.
A treia lovitură suferită de globalizare a fost criza financiară globală din 2008-2009. Niall Ferguson scrie că nu a fost ilogic ca oamenii să pună această criză pe seama liberului schimb și a imigrației. Un studiu realizat în 2014 de McKinsey Global Institute arată că americanii, britanicii și francezii erau înclinați să dea vina pe ”imigranții legali”, pe ”influxul de produse de import și servicii” și pe ”forța de muncă ieftină” pentru ”ruinarea culturii și a coeziunii societății”, pentru ”dispariția locurilor de muncă din țară” și pentru ”crearea unei concurențe incorecte”.
În câțiva ani, sentimentele de mai sus s-au manifestat în mod organizat la nivel politic și au dus la Brexit și la alegerea lui Donald Trump în SUA. În 2016, oamenii au ales democrația și suveranitatea, în dauna globalizării. Aceasta a fost a patra mare lovitură suferită de globaliști, scrie Niall Ferguson.
A cincea lovitură, mult mai grea în opinia istoricului, a fost începerea actualui Război Rece, Al doilea Război Rece, între China și SUA. Nu puțini analiști și formatori de opinie din Vest considera că SUA și China se află într-o competiție și că este loc de cooperare între aceste mari puteri. Niall Ferguson respinge însă aceasta viziune; suntem martorii unui nou război rece, nu identic cu primul, însă asemănător, așa cum Primul Război Mondial s-a asemănat cu a doua conflagrație mondială. Mai mult, scrie Ferguson, acum ne aflăm într-un context similar celui din anii 1950, când întreaga lume se întreba dacă războiul rece nu va deveni unul fierbinte. Lovitura de grație pentru globalizare ar fi un război pentru Taiwan între SUA și China, spune Ferguson.
În cele din urmă, pandemia a dat o ultima lovitură globalizării. Încetinirea fenomenului globalizării va depinde de cât de mult vor persista și se vor înrăutăți pandemia și Al Doilea Razboi Rece. Or, boicotul diplomatic american al Jocurilor Olimpice de Iarnă din China, ralierea ca la un semnal a statelor europene în jurul Taiwanului care se observa în ultimele luni, eternizarea la conducerea Chinei a lui Xi Jinping anunță că disputa sino-americană se va agrava.
Apoi, varianta omicron a virusului aduce un lucru foarte îngrijorător. În statul sud-african Gauteng, acolo unde a fost descoperită, varianta omicron a afectat copiii. În cel mai mare spital din Gauteng, 15% dintre cei internați diagnosticați cu covid erau copii sub 5 ani, iar 25% aveau vârsta sub 20 de ani. 20 din 70 de copii spitalizați au ajuns la forme severe ale bolii. Până la apariția acestei tulpini, copiii reprezentau doar 1,8% din internări.
Acesta este efectul omicron în Africa de Sud, unde foarte puțini adulți sunt vaccinați. Este greu de estimat impactul în emisfera nordică, unde procentul vaccinaților este mult mai mare, iar copiii sunt și ei vaccinați. Însă, avertizează Niall Ferguson, faptul că copii sunt afectați mult mai mult de această tulpină va schima radical atât situația economică, sanitară, cât și starea de spirit a occidentalilor. Copiii se vor întoarce la învățământul de la distanța, părinții vor reveni și ei acasă, spitalele vor intra în criza de paturi ATI pentru copii (mai deloc solicitate până acum).
Până acum, covid i-a cruțat pe copii într-o proporție nemaiîntâlnită în istorie. Pandemia de gripă spaniolă din 1918-1919 a făcut cele mai multe victime în rândul copiilor și vârstnicilor. Pandemia din 1957-1958 a făcut foarte multe victime în rândul adolescenților. Se vor schima lucrurile odată cu apariția variantei omicron?
”Până acum, covid i-a ucis în mod disproporționat pe cei în vârstă, pe cei bolnavi și pe cei creduli (oamenii vulnerabili care s-au lăsat convinși că vaccinul este mai periculos decât virusul). Din punct de vedere rațional și emoțional, moartea unui copil este cu totul diferită de moartea unui om în vârstă, a unui om deja suferind sau a unui ignorant. În momentul în care copiii vor începe să se îmbolnăvească grav – așa cum s-a întâmplat deja în Africa de Sud – natura pandemiei se va schima radical. Aversiunea față de risc va crește uriaș în toate familiile”, scrie Niall Ferguson.
Iar dacă, din fericire, omicron se va dovedi o tulpină care dă forme ușoare și medii ale bolii și va anunța trecerea de la pandemie la faza endemică, nu trebuie uitat că vorbim abia despre a 15-a literă din alfabetul grecesc.
Autor: Călin Marchievici
Sursa: cotidianul.ro
Adauga comentariu