Frauda Goldman pe intelesul tuturor (II)

Procesul pe care l-a intentat Comisia de Valori Mobiliare din SUA bancii investitionale Goldman Sachs are profunde implicatii politice. Intr-un fel, aceste acuzatii, care pot declansa o avalansa de procese civile si penale, nu sunt altceva decat expresia unei noi etape a luptei intre anumite componente ale clasei politice americane si o componenta a elitei economice, care a ajuns sa-si doreasca un control complet asupra sistemului puterii de stat. In termeni directi, aceasta este varianta americana a antagonismului dintre Partid si Securitate.

In timpul mandatului Bush, era clar ca puterea politica s-a supus in mod complet nevoilor si ordinelor unei restranse oligarhii care reprezenta o parte din elita economica a tarii. A avut loc o lupta tacita intre “elita veche” reprezentata de proprietari ai unor afaceri ce se desfasoara in economia reala si “elita noua” care isi dorea sa domine economia globala prin controlul fluxurilor financiare si pedala ideea ca SUA, in principiu, pot sa nu produca nimic, sa consume mult, iar unicele conditii necesare pentru existenta unui “nou secol american” ar fi controlul asupra sistemului financiar global si o prezenta militara puternica in toate zonele geostrategice.

Dupa 11 septembrie 2001, victoria “elitei noi” a parut definitiva. SUA au incercat sa extraga din noua situatie geopolitica maxim de beneficii, anesteziind complet orice tentativa a liderilor altor tari de a tempera avantul “democratizatorilor”. Din pacate pentru americani, economia bazata strictamente pe consum pe credit si pe atragerea ad infinitum a fondurilor din exterior a inceput sa dea semne de oboseala in 2007, iar in urmatorii ani, s-a declansat criza economica globala care inca nu s-a terminat, in ciuda eforturilor guvernamentale. “Elita noua”, reprezentata in cadrul aparatului de stat de catre fosti angajati ai Goldman Sachs (de ex., Timothy Geithner, seful Trezoreriei SUA este fost bancher de la Goldman) a incercat din rasputeri sa evite dezastrul, ba chiar sa mai faca si un profit in procesul salvarii economiei. De dragul salvarii de la faliment a sistemului bancar american, statul, prin eforturile lui Geithner, Rubin si Bernanke, a injectat trilioane de Dolari in banci private fara ca sa ceara in schimb dreptul de control asupra acestora si fara sa-i condamne pe bancherii care au fraudat investitorii si publicul larg. Inca putin si ar fi aparut senzatia ca “elita noua” nu mai are nicio legatura cu realitatea si traieste in propriile vise megalomaniace in care SUA este un stat fara probleme majore desi si-a “externalizat” o mare parte din industrie in China si nu poate functiona fara imprumuturi de la alte tari. Daca aceasta “elita noua” continua sa-si impuna dorintele in cadrul proceselor decizionale la nivelul statului, atunci consecintele ar fi fost urmatoarele: Goldman Sachs ar fi devenit o entitate si mai bogata, dar SUA ar fi intrat in colaps financiar. In termeni balcanici, situatia poate fi descrisa fara echivoc si cat se poate de clar: “baietii destepti au iesit de sub control si au luat tot ciolanul si nu au lasat nimic pentru stat si popor”. Romania se afla intr-o situatie asemanatoare de doua decenii, dar americanii inca nu s-au obisnuit cu o astfel de guvernare.

Daca Administratia lui Obama si “elita veche” reusesc sa recapete controlul asupra sistemului, atunci SUA din 2010 pot evita soarta Imperiului Roman din 476 e.n. Presedintele Obama promoveaza un set de reglementari care ar face ca marile banci si conglomerate financiare sa fie impartite in multe entitati mici, cu proprietari diferiti si fara vreo influenta individuala notabila asupra economiei. Elita financiara s-a opus vehement acestui proiect. Acuzatiile si o eventuala condamnare la adresa Goldman Sachs (si a altor banci care au fost implicate masiv in astfel de fraude) vor constitui o lovitura dura aplicata “elitei noi” si vor facilita, din punct de vedere politic, adoptarea legii reformei financiare. Odata ce reforma va fi implementata, “elita noua” isi va pierde sursele de finantare si capacitatea de a tine economia americana in rol de ostatic in relatiile cu Casa Alba. Acesta ar fi scenariul optimist pentru SUA.

Scenariul pesimist pentru SUA ar fi ca intreaga lupta impotriva Goldman Sachs sa fie doar o diversiune mediatica, menita sa distraga atentia populatiei de la problemele economice. In acest caz, nu mai avem mult pana cand va incepe ultimul act al decaderii economice a SUA.