As fi un sustinator infocat al restrictiilor bugetare, al austeritatii, daca as fi convins ca toate acestea nu sunt in zadar. Daca as avea garantia ca guvernantii au solutii, iar masurile economice isi vor face simtit efectul in viitorul apropiat. Din pacate, prestatia haotica a Puterii ne confirma in fiecare zi ca drama romanilor se va acutiza. Ca nu exista solutii pentru combaterea crizei, ca actul guvernarii se reduce la diversiuni, mostre de demagogie si incompetenta crasa. Somajul va creste si in lunile urmatoare. Fiscalitatea va ramane uriasa si va trimite alte zeci de mii de firme in faliment. Bugetul de stat va fi tot mai departe de nevoile populatiei. Sanatatea, Educatia, Cercetarea vor suferi in continuare in urma unei subfinantari cronice, ce le va conduce pe acelasi drum al decredibilizarii accentuate. De peste 20 de ani, cetatenii sunt victimele guvernarilor. Scenariul asta grotesc al luptelor pentru Putere se repeta la nesfarsit. Migratia politica a reprezentat cheia stabilitatii fiecarui arc guvernamental. Oportunistii de serviciu, avizi de privilegii si sustinerea unor afaceri de care sunt direct interesati, au sarit in barca fiecarei Puteri.
Nici in 2010 situatia nu este alta. Grupul asa-zisilor independenti sustine guvernarea Boc. In niciun caz dezinteresat. Au pus conditii si au primit garantii. Spre exemplu, un senator din Calarasi ce jura pana mai ieri fidelitate neconditionata unui PNL aflat la guvernare a descoperit, brusc, incompatibilitati flagrante cu doctrina liberalilor. Pretul tradarii a fost numirea ginerelui in functia de subprefect al judetului, mai mult, afacerile farmaceutice ale sotiei au reusit un reviriment neasteptat. Asa merg lucrurile pe scena politica. De altfel, exemplele sunt numeroase, iar fiecare “independent” duce in spate o poveste cu conexiuni identice. Aceste personaje au insa tupeul de a ne vorbi de interesele alegatorilor, de necesitatea unei stabilitati politice in perioada de criza. Majoritatea parlamentara este una a intereselor, compromisurilor si a obsesiei ramanerii la guvernare. Jugul austeritatii este dus de milioane de romani. Un jug tot mai apasator, de care nu vom scapa multa vreme. Guvernantii sunt depasiti de orice situatie. Deriva este cuvantul de ordine la Palatul Victoria. Se trag concluzii ce se vor ferme, se trag semnale de alarma inutile, fara a se oferi si solutii. Nu te poti multumi la nesfarsit cu firimituri bugetare. Nu poti accepta la nesfarsit scuza potrivit careia “criza este de vina”. In tot acest timp, ministrii portocalii si oamenii lor de casa, nu putini si tot mai dornici de afaceri banoase cu statul, sunt ocoliti de privatiunile recesiunii. Ei sunt imuni la probleme, la neajunsuri. Se cred eterni la Putere, ascunzandu-se in spatele unei majoritati iluzorii. Parlamentarii care sustin arcul guvernamental, de genul lui Oprea, Nicolicea si Diaconescu, au pretul lor, ei devenind vasalii celui ce ofera mai mult. Iar ce pare stabil astazi, maine se poate dovedi o himera. Anul 2010 va fi unul greu. Foarte greu. O continuitate a unei drame al carei sfarsit este inca departe.
Puterea actuala nu cunoaste drumul spre iesirea din criza. Nici nu se oboseste, de altfel, sa il caute. Privilegiile guvernarii sunt, insa, vanate cu o obsesie bolnava. La randul sau, Opozitia isi clameaza dreptul de a conduce. Sustine ca poate oferi populatiei o altfel de guvernare. Una a respectului fata de cetatean. In realitate, nu se urmareste decat accesul la Putere. Actuala clasa politica face parte, deja, din alta Romanie. O Romanie a minoritarilor cu imunitate. O Romanie inaccesibila celor multi. Cei ce de fapt sunt singurii care conteaza. Si care de fiecare data sunt uitati la granitele compromisurilor politice.
Iulian Badea
sursa: cronicaromana.ro
Adauga comentariu