Europa se află într-o situație complicată, dar deloc nouă: două blocuri militare, o perioadă post-criză și un război rece ce se aprinde, din ce în ce mai puternic, în Ucraina. Conflictul din Estul Ucrainei nu numai că nu se aplanează, dar devine mai dur și riscă să acapareze tot continentul. Liderii din Franța, Germania și Rusia vorbesc despre încheierea pașnică a luptelor din Ucraina, dar, în același timp, Rusia își mobilizează rezerviștii pentru exerciții militare, iar țările UE măresc bugetul pentru apărare și cer Statelor Unite să trimită cât mai multă tehnică militară și soldați în Țările Baltice, Polonia și România. Pe fondul acestei crize, apar în peisaj Syriza (Grecia) și Podemos (Spania), două partide radicale de stânga, considerate apropiate de Kremlin, și declarația președintelui cipriot, cum că Rusia își poate face baze militare pe teritoriul statului său.
Cursa înarmărilor
Psihoza inarmărilor pare să fi cuprins, din nou, Europa. Țările Baltice, Polonia și România par să fi intrat în logica războilui rece, ajutate din plin de mesajele primite atât din partea NATO, cât și din partea Rusiei. Letonia și Lituania cer sprijin militar american de frica expansiunii Rusiei, iar Polonia și România solicită baze americane pe teritoriul lor, tot de frica unei intervenții rusești. Profitând de această situație, secretarul general NATO cere statelor membre să majoreze la minim 2% din PIB bugetul pentru apărare.
În acest timp, Federația Rusă își mobilizează rezerviștii și organizează exerciții de mare amploare în Crimeea, iar președintele Ciprului vorbește despre baze rusești în țara sa. O posibilă bază militară rusească în Cipru, va crește tensiunea dintre cele două blocuri militare, iar un conflict militar major deja începe să se contureze.
Rusia adoptă politica de expansiune a NATO
După căderea URSS, NATO a avut o politică de expansiune spre Europa de Est. Au fost în 1999, Ungaria, Polonia și Cehia, apoi a urmat valul din 2004, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania și România, si cel din 2009, Croația și Albania. Astfel, extinderea NATO, după căderea comunismului, a fost cea mai mare din istoria alianței.
În acest moment, Rusia adoptă sistemul vestic și încearcă o expansiune spre Europa Centrală și Turcia. În ultimii ani, Federația Rusă și-a a creat o legătură strânsă cu partidele extremiste sau radicale din Uniunea Europeană, iar odată cu criza economică și creșterea anvergurii acestor formațiunii, Rusia a căpătat influență la nivel european. Syriza este cel mai bun exemplu, care după câștigarea alegerilor în Grecia s-a opus vehement unor noi sancțiuni europene împotriva Rusiei. În aceiași logică se pare că este și Cipru, care, de curând, s-a oferit să găzduiască baze militare rusești. Turcia, care este un membru important al Alianței Tratatului Atlanticului de Nord, pare să se îndepărteze de SUA și Europa și să se apropie de Federația Rusă. Astfel spațiul european este împărțit în state NATO, state pro-Rusia și state încă neafiliate.
Conflictul din Ucraine intervine în relațiile SUA-Germania
Conflictul din Ucraina a creat, de mai multe ori, divergențe între politica externă a Germaniei și cea a Statelor Unite. În acest moment, se discută aprins dacă NATO trebuie să sprijine cu tehnică militară armata ucraineană condusă de la Kiev. Această idee este de mult vehiculată, dar senatorul american John McCain a adus-o pe ordinea de zi. Germania, prin cancelarul Angela Merkel, s-a opus vehement acestei decizii, argumentând că înarmarea trupelor de la Kiev nu-l vor speria pe Vladimir Putin, iar conflictul din Ucraina trebuie să aibă o soluție pașnică.
Aceasta este doar ultima dintre multele divergente dintre cele două state. Diferențele de abordare țin, în primul rând, de economie. Germania are relațiie comerciale masive cu Rusia, iar prelungirea crizei din Ucraina și sancțiunile europene afectează și economia germană, nu doar pe cea rusească. În același timp, SUA vor să scadă influența rusească în Europa care este dată, în primul rând, de exportul de gaze naturale și petrol. O scădere a influenței rusești în Uniunea Europeană, va duce automat la creșterea relevanței Statelor Unite.
Să nu repetăm greșelile trecutului
Acest clivaj, din ce în ce mai pronuțat, dintre SUA și UE pe de o parte și Federația Rusă pe de altă parte, amenință securitatea Europeană. O posibilă escaladare a conflictului din Ucraina poate avea urmări tragice la nivel global, ținând cont că este pentru prima dată, de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, când frontierele țărilor din Europa se schimbă în urma aplicării unei forțe externe.
Autor: Cristi Roșu
Cristi Roșu este masterand al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, la specializarea Studii de dezvoltare internaţională şi etica relaţiilor internaţionale. Este interesat de teoria relațiilor internaționale, filosofia conflictului și teoria jocurilor.
Adauga comentariu