C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Archive for Globalizare

Maria Grapini, atac în PE: Ori avem suveranitate, Parlament, Guvern, ori dumneavoastră impuneți

Share Button

Europarlamentarul Maria Grapini a avut un discurs virulent, joi, la adresa prim-vicepreședintelui Parlamentului European în cadrul sesiunii plenare în care s-a discutat situația democrației, a statului de drept și a justiției în România, în urma unei solicitări venite din partea grupului PPE, prin vocea liderului Manfred Weber.
grapini_14619300[1]
“Vreau mai întâi să declar că vă apreciez foarte mult. Întotdeauna am fost impresionată de inteligența și diplomația dumneavoastră, dar trebuie să spun că m-ați dezamăgit”, i-a reproșat europarlamentarul român prim-vicepreședintelui Parlamentului European.

“Dacă dumneavoastră corelați ce se întâmplă în România cu acordarea fondurilor europene, nu pot să mă gândesc decât că acum, când s-au încheiat cei zece ani cu MCV, a fost un mecanism special pentru a discrimina 20 de milioane de români.

Domnul prim-vicepreședinte, spuneați de suveranitate în discursul dumneavoastră, în același timp cereți guvernului. Păi ori avem suveranitate, Parlament, Guvern, rezultat în urma alegerilor, ori dumneavoastră impuneți. Ulterior spuneați să lăsați să-și facă treaba. Atunci hai să lăsăm Guvernul să-și facă treaba, Justiția să funcționeze. Am pledat întotdeauna pentru condamnarea hoților”, a declarat Maria Grapini în Parlamentul European.

Mircea Diaconu, mesaj DUREROS în PE

Mircea Diaconu a făcut o declarație extrem de importantă, în Parlamentul European, prin care a atras atenția că votul popular nu este respectat. De asemenea, a spus că România trebuie lăsată să-și găsească singură calea.

“Ca discuția să fie completă trebuia să aveți aici și un infractor din România, adică eu. Am fost anchetat în timp ce eram senator și Ministrul Culturii. Am fost anchetat timp de doi ani. La fiecare vizită la procuratură, era anunțată presa. Se încerca distrugerea mea publică. După doi ani, procurorul care mă ancheta mi-a zis: ‘domnule Diaconu, nu am găsit niciun prejudiciu, dar vă trimit în judecată’. Cred că a și zâmbit cinic, ca un fel de victorie personală. M-a trimis în judecată cerând pentru mine doi ani de închisoare cu executare. Am fost achitat după alți doi ani. Nu vreau să vorbesc despre anii mei de chin și de cât am pierdut și de cât am îmbătrânit. În România este o enormă problemă, dar nu unde o discutați și unde o vedeți unii dintre dumneavoastră, ci în faptul că votul popular este modificat, furat și aruncat la coș prin alte metode decât cele democratice. Lăsați România să-și găsească calea singură, are toate instituțiile la îndemână! În România este democrație”, a zis europarlamentarul.

sursa: dcnews.ro

Share Button

Se cere ANCHETAREA și interzicerea fundațiilor Soros pe teritoriul României. Scrisoare deschisă către Sorin Grindeanu

Share Button

Fundațiile conduse de George Soros se implică în multe țări în deciziile politice ale respectivelor state și încearcă manipularea oamenilor prin folosirea termenului de globalizare. Astfel de fundații sunt prezente și în România, fiind implicate pe mai multe paliere în societatea românească.
sorosDupă scandalul de ieri care a avut în prim plan CNA-ul, care a decis amendarea a trei televiziuni din România pentru că s-a vorbit despre influența pe care Soros o are asupra sistemului politic și judicidiar din țara noastră, iată că există și structuri care cer interzicerea acestor fundații în România.

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate a transmis o scrisoare premierului Sorin Grindeanu prin care cer anchetarea activității și interzicerea fundațiilor sponsorizate de George Soros pe teritoriul României.

Iată scrisoarea transmisă de SCMD:

„Scrisoare deschisa
Primului Ministru al Romaniei

Domnul Sorin GRINDEANU

Domnule Prim Ministru,

La solicitarea a numerosi membri ai Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (S.C.M.D.) si ai altor structuri din cadrul Consiliului National al Societatii Civile (C.N.S.C.), va transmitem urmatoarele:

Constatam cu ingrijorare ca, in timp ce la Budapesta, in decurs de o saptamana, urmeaza sa vina in vizita cei doi mari decidenti ai lumii, presedintii SUA si Rusiei, in Romania vin doar trimisii marilor asasini economici mondiali care solicita presedintelui Romaniei debarcarea guvernului dvs. prin orice mijloace, inclusiv prin arestarea dvs., pe baza unor dosare masluite in care „binomul” s-a dovedit pana acum expert. Toti liderii politici nationali au avut si au dosare fabricate. Toti investitorii romani de capital romanesc in Romania au fost fie lichidati fie aruncati in inchisoare, in locul lor aparand in mediul de afaceri romanesc, firme straine.

Supararea asasinilor economici mondiali nu se datoreaza numai neindeplinirii proiectului Iohannis-Ciolos – cedarea aeroportului Otopeni, a portului Constanta, a intregii industrii energetice, etc. ci si, in primul rand, deciziei guvernului dvs. de a pune in aplicare un punct extrem de periculos pentru ei din Programul PSD-ALDE de guvernare si anume crearea Fondului Suveran (National) de Investitii pentru revirimentul industriei si economiei romanesti.

Constatam ca masa de manevra utilizata impotriva interesului si revirimentului national, sustinute de guvernul dvs., este asigurata, pe langa tradatori romani deveniti agenti straini, de o periculos de mare grupare de agenti interni de influenta ai lui George Soros, acuzat pe toate meridianele ca, sub masca democratiei, sponsorizeaza fundatii care militeaza pentru dezagregarea statelor in numele globalismului preconizat candva de Karl Marx sub numele de „comunism”.

State ca Israel, Germania, Albania solicita luarea de masuri si interzicerea fundatiilor Soros, in timp ce Ungaria a trecut déjà la masuri hotarate in acest sens. Si, in timp ce noul presedinte al SUA a anuntat, ca scop al mandatului sau, anihilarea miliardarului dement care a proclamat principiul disparitiei rasei albe, in Romania, unde seful principalului serviciu de informatii este presedinte de fundatie Soros, partidele si miscarile patriotice au fost spulberate si Soros-istii introdusi artificial in Parlament. Prima consecinta a fost oficializarea, in 23 decembrie 2016, a unui proiect mistificator de istorie si de realitati actuale „Terra Siculorum” (cand realitatea medievala era „Terra Blachorum et Siculorum”) intrandu-se apoi, prin amenintari si miscari stradale, la aplicarea in Romania, a planului nazist din anii 1933-1934 (de la „incedierea Reichstagului” la „Noaptea cutitelor lungi”). Totul sub patronajul presedintelui.

In situatia in care veti intelege necesitatea imperativa de a apara Romania cu orice pret, va asiguram de intregul nostru sprijin. Va solicitam anchetarea activitatii si interzicerea fundatiilor sponsorizate de George Soros si pe teritoriul Romaniei. Va solicitam analizarea activitatii persoanelor influente din politica, administratie si media, sponsorizate de George Soros si de asemenea interventia Ministerului Justitiei in privinta persoanelor, cetateni romani, care, incalcand grav Constitutia Romaniei, au initiat, acceptat sau au admis publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 66/26.01.2017 a unei initiative legislative care urmareste dezagregarea Romaniei prin promovarea unui fals istoric – Terra Siculorum – formula care nu a acoperit si nu acopera nici expresia „Tinutul Secuiesc”, traducere voit gresita a ungurescului “Szeckelyfold” care inseamna de fapt „Pamantul Secuilor”.

Ca istoric, specializat pe aceasta tema, subsemnatul va poate pune la dispozitie oricand documentele si argumentele care anuleaza acesta diversiune.”

Share Button

Ministrul ungar de Externe acuză: ONG-uri finanțate de George Soros încearcă să dărâme guvernul de la Budapesta!

Share Button

Organizațiile finanțate de miliardarul George Soros din Ungaria sunt „anti-democratice” și vor să destabilizeze tara, prin dărâmarea guvernului de la Budapesta. Așa a declarat într-un interviu pentru RT ministrul de Externe ungar.
soros
Șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, afirmă că George Soros ar vrea ca „acest guvern să eșueze, ar vrea să îl dărâme, pentru că nu îi place abordarea noastră, nu îi plac politicile noastre”.

Nu este prima dată când Budapesta denunță implicarea miliardarului american, prin ONG-urile pe care le finanțează, în problemele interne ale ungariei și manevrele pe care oamenii lui Soros încearcă să le facă pentru destabilizarea țării.

„Pentru noi este vorba de o implicare antidemocratică a celor de afară care încearcă să influențeze electoratul ungar cum să voteze sau nu”, a explicat ministrul de Externe.

Szijjarto a ținut să sublinieze și că este dreptul țării sale de a se proteja de influențele din afară. „Acest mesaj -am auzit în ultimele luni din SUA. Dacă aceasta este poziția americană, atunci poate fi și a noastră”.

Conform unor rapoarte ale serviciilor secrete maghiare, citate de Szijjarto, se poate trage concluzia că „au fost organizații care au ajutat imigranții ilegali să găsească un mod de a intra în Ungaria pentru a afla cum să obțină statutul de azilanți, iar aceste rapoarte ne spun că Soros se afla în spatele acestor organizații care au ajutat imigranții”.

Afirmațiile șefului diplomației ungare au venit la câteva zile după ce Parlamentul ungar a început să discute un proiect de lege care ar permite autorităților maghiare să controleze fiscal șefii ONG-urilor și să solicite rapoarte detaliate asupra donațiilor pe care le primesc din afara țării.

Autor: ȘTEFANIA BRÂNDUȘĂ
sursa: activenews.ro

Share Button

Emblematica jigăraie

Share Button

De la şcoala primară a capitalismului se învaţă că instituţia emblematică a acestuia este bursa. Care constituie piaţa unde se tranzacţionează acţiunile companiilor, dar care este organizată nu pentru o asemenea tranzacţionare în sine, ci în scopul ca prin aceasta să se creeze cadrul pentru finanţarea firmelor participante, finanţare directă, neintermediată de bănci, şi deci mai ieftină.
20141105121716_investitor_bursa
In timp ce la tranzacţionarea acţiunilor existente firmele îşi schimbă într-o măsură sau alta proprietarul, ele ca instituţii nu se pot finanţa (adică nu pot face rost de bani de pe piaţă) decât cu ocazia unei noi emisiuni de acţiuni. Cu acea ocazie se verifică în piaţă încrederea în firma cu pricina, încredere dobândită pe baza unui istoric solid şi a unei îndelungate şi sistematice transparenţe asupra activităţii.

Aceste date, deşi sumare, sunt suficiente pentru a evidenţia şi explica stadiul în care se găseşte aşa-numita bursă de valori din România la două decenii de la înfiinţare. Aşa-numită, pentru că n-are vreo legătură cu bursa capitalistă ca piaţă şi scop de existenţă. Având însă în vedere că în România nu este de fapt capitalism, ci un colonialism odios, nu este de mirare! Doar câteva mii de investitori îşi plimbă banii de la unul la altul prin praful – că de mai mult nu e vorba! – de acţiuni existente pe piaţă. Agitaţie în gol, căci la scopul bursei, respectiv la finanţarea firmelor, nu se contribuie cu nimic! Câte o lansare sau o ofertă nouă de acţiuni – din ani în paşti! Si la fiecare lansare, vreo cinci ieşiri din bursă. Ca atare: obiectiv economic – practic zero; rol economic – zero!

Dacă nu oferă finanţare, bursa nu prezintă niciun interes pentru companii. În primul deceniu de economie de piaţă, capitalismul în România era unul de cumetrie şi nicio companie privată, nou înfiinţată, nu era interesată să se listeze în bursă pentru că trebuia s-o facă în schimbul unei minime transparenţe, pe când tocmai de lipsa acesteia avea nevoie pentru a se îndestula rapid. A fost necesar să se dea dispoziţie întreprinderilor de stat să-şi listeze o parte din acţiuni pentru a se înfiinţa bursa. În al doilea deceniu postcomunist, când capitalul străin a preluat controlul economiei, lucrurile în bursă nu s-au schimbat, pentru că, la jaful pe care l-a practicat, capitalul străin n-avea nici el nevoie să se lege la cap cu transparenţa bursieră. Ba, s-a asistat la aiureala că, de îndată ce o companie străină prelua una de stat deja înscrisă pe bursă, o scotea imediat de la listare. Aşa că minunata bursă a rămas tot pe osatura companiilor de stat sau rezultând din privatizări, emitenţii venind din privat nefiind decât în număr de 13, cu o capitalizare reprezentând numai o optime din total. Cu alte cuvinte, articulaţia bursieră privată, despre care se spune că ar fi emblema capitalismului, este în România colonială actuală doar o biată jigăraie!.

Autor: Ilie Serbanescu
sursa: jurnalul.ro

Share Button

Președintele României e membru în consiliul unui think-tank fondat de George Soros.

Share Button

Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării (Art. 80, alin.1 – Constituția României).
iohanis
* În timpul mandatului, Președintele României (…) nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată (Art. 84, alin.1 – Constituția României).
* Președintele exercită funcția de mediere (…) între stat și societate (Art. 80, alin.2 – Constituția României).

Președintele României, Klaus Iohannis, este membru în consiliul unui organism privat: European Council of Foreign Relations (Consiliul European de Relații Externe). Alături de președinte, pe lista membrilor, publicată de site-ul oficial al ECFR, se mai află, din partea României: Daniel Dăianu, Monica Macovei, Alina Mungiu-Pippidi și Ion Sturza.

Din consiliul ECFR fac parte multe personalități internaționale, foști premieri și foști președinți de stat, comisari europeni, ambasadori și miniștri de externe. Klaus Iohannis este însă SINGURUL șef de stat în funcție din această listă. Mai mult decât atât, așa cum vom vedea, Klaus Iohannis a acceptat funcția de membru în consiliul ECFR după ce a devenit președintele României.

Pe site-ul ECFR, președintele României se învecinează cu George Soros și cu fiul acestuia, Alexander Soros, care apar pe lista Ungariei.

Un think-tank fondat și finanțat de Soros

ECFR este, conform registrului Comisiei Europene, primul think-tank pan-european. A fost lansat în octombrie 2007 și are ca obiective „organizarea unor activități de cercetare și promovarea unor dezbateri în toată Europa cu privire la dezvoltarea unei politici externe coerente și eficiente, bazată pe valori europene. Activitatea ECFR se bazează pe trei elemente distinctive:

1) Consiliu pan-european. ECFR a reunit, într-un distins Consiliu, peste 280 de membri (n.r. – 285) – politicieni, factori de decizie, experți și lideri de afaceri din toată Europa – care se reunesc o dată pe an. Membrii furnizează staff-ului ECFR consultanță și feedback și asistă activitățile ECFR în cadrul țărilor din care provin. Acest Consiliu este prezidat de Carl Bildt, Emma Bonino și Mabel van Oranje.

2) O prezență fizică în principalele state membre ale Uniunii Europene. Lucru unic printre think-tank-urile europene, ECFR are birouri în Berlin, Londra, Madrid, Paris, Roma, Sofia și Varșovia. Birourile sunt platforme pentru cercetare, dezbatere și advocacy.

3) Un proces distinct de cercetare și elaborare de politici. ECFR a reunit o echipă de cercetători și de practicieni recunoscuți din toată Europa, pentru a-și atinge obiectivele grație unor proiecte inovatoare, cu accent pan-european.”

Anul trecut, ECFR a avut un buget total de 7.207.827 de euro.  De unde vin banii? Pe site-ul Comisiei Europene se precizează că 1.234.062 euro provin din „surse naționale”, 14.162 euro – un grant al Comisiei europene, 11.408 euro – „surse locale/regionale”, iar 5.948.195 euro „din alte surse”. Ce fel de „alte surse”?

Ȋn 2007, anul înființării, pe site-ul oficial al think-tank-ului se preciza că „ECFR este susținută de Soros Foundations Network, Sigrid Rausing, FRIDE (La Fundación para las Relaciones Internacionales y el Dialogo Exterior), Fundația Communitas și Dr. Hannes Androsch.”

Cât de mare este „susținerea” acordată ECFR de către fundațiile Soros? Atât de mare încât, la înființare, adresa biroului din Londra al ECFR era aceeași cu adresa Open Sociey Fundațion. Și nu vorbim doar de același etaj, ci și de același număr de telefon.

În iunie 2009, ECFR a devenit membru PASOS (Policy Association for an Open Society). PASOS este o rețea formată din zeci de think-tankuri ce acoperă peste 25 de țări din Europa și din Asia Centrală. A fost înființată în septembrie 2004 și a fost înregistrată, ca asociație cetățenească, în Cehia, acolo unde are și biroul central.

PASOS a continuat activitatea desfășurată de „Local Government and Public Service Reform Initiative (LGI) of the Open Society Institute (OSI), lansat în ianuarie 1997 de către Consiliul Director al Open Society Institute din Budapesta. LFI of OSI a funcționat în cadrul unei rețele formate din fundații Soros.

Astăzi, unul dintre cei trei membri ai Consiliului Consultativ al PASOS este George Soros. El este membru și în Consiliul ECFR, încă de la înființarea acestuia.

Mai târziu, în Consiliul ECFR a intrat și Alexander Soros, fiul lui George Soros, membru în Consiliul Mondial al Open Society Foundations.

Ce caută președintele în funcție al României în această companie selectă?

În ECFR „nu ești primit decât dacă ai recomandări”

Primul român invitat să se alăture ECFR a fost Daniel Dăianu, în 2011. Fost ministru al finanțelor (1997-1998), fost europarlamentar, fost membru în Consiliul Director al Societății Academice din România (SAR), Dăianu este acum membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României.

Monica Macovei, fost ministru al Justiței (2004 – 2007), fost membru în Consiliul Director al SAR, și Alina Mungiu-Pippidi, președintele SAR, au fost cooptate în ECFR în 2012.

În același an a devenit membru în consiliul ECFR și Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova. Prezent la întâlnirea anuală a Consiliului ECFR, Ion Sturza dezvăluie, pe pagina sa de facebook, și câteva amănunte din activitatea acestui think tank. Iunie 2016 – „La cald, de la ședința ECFR (…) Moldova și Parteneriatul Estic: parteneriatul este mort; Moldova a dispărut de pe radarul UE; un sentiment de jenă generală față de ce s-a întâmplat; singura curiozitate: cum ați putut fura un miliard?!; europenii acceptă poziția dominantă a SUA în «stabilizarea» Moldovei, dar nu doresc să achite nota de plată; extinderea UE – o temă tabu pentru mult timp. Suntem rugați să nu fim ridicoli, insistând pe aceasta”.

Klaus Iohannis a devenit membru în consiliul ECFR abia după ce a dobândit funcția de președinte al României. Conform istoricului site-ului oficial al ECFR, evenimentul s-a produs, cel mai probabil, în perioada mai – iunie 2015. „Nu ești primit în acest consiliu decât dacă ai recomandări. Ți se propune să devii membru și accepți sau nu”, a declarat Daniel Dăianu pentru Active News.

Din respect pentru instituția pe care Klaus Iohannis o reprezintă oficial, Active News a solicitat Președinției să confirme sau să infirme informația potrivit căreia domnia sa este membru al ECRF. În caz afirmativ, am solicitat Președinției, în baza legii privind accesul la informațiile de interes public, să ni se comunice data de la care președintele României a dobândit calitatea de membru al ECFR. A trecut o săptămână de când am trimis solicitarea, timp în care ni s-a confirmat că ea a fost înregistrată și că „se află în lucru”. Și deși am cerut și telefonic, în repetate rânduri, să ni se furnizeze informațiile de interes public, iar art.8 alin. (5) din Legea 544/2001 prevede că informațiile „solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore”, nu am primit vreun răspuns nici până acum.

Iohannis nu a trecut nimic în declarația sa de interese

Conform Constituției, Președintele României reprezintă statul român, este garantul independenței naționale și, în consecință, nu poate exercita nicio funcție privată, indiferent care ar fi natura acesteia sau domeniul de activitate. De asemenea, Președintele României nu poate fi membru al vreunui ONG, atâta vreme cât el exercită rolul de mediator între stat și societate, ultima fiind reprezentată de organizații non-guvernamentale. Care pot fi sau nu afiliate unor think-tank-uri.

Membru în Consiliul ECFR încă din 2015, Klaus Iohannis a omis să precizeze această calitate în declarația de interese completată în luna iunie a acestui an.

Conform art. 28 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, „fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal”. În aceeași situație se află și Dacian Cioloș care, până la momentul numirii în funcția de premier al României, a fost membru în Board of Trustees (n.r. – care nu înseamnă „Consiliu Consultativ”, așa cum susține Guvernul, în punctul de vedere trimis Active News) al Friends of Europe, fără să declare acest fapt în declarațiile de interese din 2016, deși în colțul din stânga-sus al acelui document e precizat, negru pe alb, că informațiile ce trebuie completate se referă la „anul fiscal 2015”. Friends of Europe este un alt think-tank, susținut, printre alții, și de George Soros.

Aceste chestiuni de ordin juridic ar trebui analizate și lămurite de Agenția Națională de Integritate, dar și de Parchetul General, instituții ale statului român care au atribuții și competențe în domeniu. Până atunci, rămânem cu un premier – fost membru în think-tank-ul Friends of Europe și cu un președinte – membru în think-tank-ul European Council of Foreign Relations.

Dar și cu o previziune a ECFR despre ce va să vie după alegerile din decembrie. „Dacă Cioloș va reuși să construiască un consens politic larg, plecând de la premiza că problemele discutate aici țin de stabilitatea națională și progres, atunci această reușită va fi ea însăși o moștenire demnă de admirație, una care putea servi drept un far pentru ceilalți actori politici din regiune, în ceea ce înseamnă o acțiune politică constructivă”, anunța în septembrie ECFR, pe site-ul său oficial.

sursa: activenews.ro

Share Button

Lumea reală arată mult mai rău decat cea din teoria conspiratiei

Share Button

Nu cred că nu v-aţi delectat până acum cu poveştile din zona teoriei conspiraţiei. Citindu-le ai impresia că intri într-o lume similară celei a poveştilor spuse în copilărie la gura sobei. Afli nume neştiute, conexiuni la care nu te-ai fi gândit niciodată într-o spirală de evenimente de-a dreptul halucinante. Extratereştrii se întrepătrund cu explozii ciudate, cutremurele sunt generate artificial de organizaţii necunoscute, viruşi din laborator sunt aruncaţi fără discernământ asupra unor oameni nevinovaţi s.a.m.d.

Bohemian grove

La un moment dat ţi se ia de-atâta polologhie şi simţi nevoia să te întorci în lumea reală. Chiar dacă fragmente din poveştile citite ţi se-ntorc obsedant în minte. Şi-apoi, văzând unele coincidenţe, orice om normal se-ntreabă: oare ceva din toată această nebunie e adevărat? Evident, răspunsul raţiunii vine prompt:„NU! Dacă doar 1% din ceea ce se afirmă acolo ar fi adevărat, atunci ar însemna că lumea e cu fundu-n sus”.

Cu ceva timp în urmă vă vorbeam despre organizaţia „Bohemian Grove”, o sectă ciudată care se strânge o dată pe an pentru a pune în scenă un dubios ritual păgân cu accente sataniste, din care nu lipsesc sacrificiile rituale şi consumul de sânge. Până la urma urmei, poate că nu m-ar fi interesat această organizaţie dacă nu aş fi aflat că, în secolul XX, cea mai mare parte a preşedinţilor americani s-au numărat printre membrii activi ai acestui cult. Mai mult, în timpul întâlnirilor, membrii sunt atent protejaţi de serviciile secrete americane. Oare ce importanţă poate avea un cult ciudat, astfel încât să fie protejat de instituţii – considerate serioase – ale statului? Philip Weiss, unul dintre cei doi curioşi care-au reuşit(până acum) să păcălească dispozitivul de securitate, spune în celebrul său articol din Spy Magazine:

„You know you are inside the Bohemian Grove when you come down a trail in the woods and hear piano music from amid a group of tents and then round a bend to see a man with a beer in one hand and his penis in the other, urinating into the bushes. This is the most gloried-in ritual of the encampment, the freedom of powerful men to pee wherever they like, a right the club has invoked when trying to fight government anti-sex discrimination efforts and one curtailed only when it comes to a few popular redwoods just outside the Dining Circle.”

Însă nu descrierea organizaţiei este scopul acestui articol. Puteţi găsi, cu siguranţă, numeroase referinţe online. Ceea ce doream să subliniez este că, membru al ordinului menţionat este şi fostul preşedinte american Bill Clinton, soţul actualei candidate la preşedinţia SUA. Poate că am putea considera această apartenenţă o chestiune superficială, care are de-a face doar cu socializarea. Sau poate cu apartenenţa la un club din care familia şi-ar putea extrage o parte din numeroşii finanţatori ai penalei fundaţii pe care-o patronează. Într-adevăr, aşa ar putea fi, însă ce să crezi în momentul în care, printre mailurile publicate de către Wikileaks, găsim unul în care un oficial guvernamental de rang înalt îi transmite lui Hillary următoarele: „With fingers crossed, the old rabbit’s foot out of the box in the attic, I will be sacrificing a chicken in the backyard to Moloch”. Sună cool, nu-i aşa?

Mergând mai departe, găsim un alt mesaj ciudat, de data aceasta la şeful campaniei prezidenţiale a lui Hillary Clinton, John Podesta. Acesta este invitat, alături de fratele său, la un „Spirit Cooking dinner” la Marina Abramovic. Pentru mulţi este pentru prima dată când auziţi de aceste nume, astfel încât este util să zăbovim puţin asupra Marinei Abramovic. Dacă-i veţi studia biografia oficială vei afla că este o artistă de origine sârbă. Ar fi foarte util să zăboviţi puţin asupra „operelor” ei, unele dintre ele constând în a se afişa ca şi exponat pe la diverse muzee. În urma acestor „performanţe de o mare respiraţie artistică” a obţinut o groază de medalii. Ca să înţelegeţi însă cu adevărat despre cine e vorba, ar trebui să vizionaţi segmentul Balkan Erotic Epic din seria Destricted. Pentru segmentul menţionat Abramovic a avut mână liberă, fiind atât regizor cât şi prezentator al aşa-ziselor „ritualuri” erotice balcanice. Nu-ţi trebuie prea multă raţiune sau prea multe cunoştinţe de psihologie pentru a înţelege că avem de-a face cu un comportament deviant, parafilia duduii în cauză trădând cel puţin o tulburare bipolară sau  schizoafectivă. De-aceea n-ar trebui să vă mire atunci când o veţi vedea fotografiată cu un cap însângerat de ţap în mână sau, ca să completăm grotescul tablou, când veţi afla că, în afara vieţii aşa-zis artistice, Marina Abramovic este mare preoteasă a unor ordine care-l proslăvesc pe … Molok. Ca să vezi ce coincidenţă!

Întorcându-ne la acel „Spirit Cooking”, aflăm tot dintr-o „manifestare artistică” de-a duduii că este mixul dintre laptele de mamă şi spermă. Poftă bună! De-acelaşi Podesta se leagă şi un alt personaj puţin uitat acum: Jeffrey Epstein. Vă mai aduceţi aminte de el? Fost bancher la Bear Sterns, Epstein ajunge miliardar şi-şi face pe o insulă din Caraibe un paradis al obsedaţilor sexual. Sclave, de multe ori minore, erau gata să satisfacă orice dorinţă sau fantezie a miliardarului şi a invitaţilor acestuia. Până aici nimic ciudat. Auzim zilnic de obsedaţi, astfel încât nu este nimic de mirare dacă mai dăm peste câte vreun miliardar care-şi pune în practică visele bolnave. Însă un scandal care-a izbucnit în urmă cu mai bine de un an a zguduit efectiv scena politică mondială. S-a aflat că insula plăcerilor interzise a lui Epstein a fost vizitată de marii granguri ai politicii mondiale, printre care şi preşedinţii în funcţie Clinton şi Bush. Mai mult, unele dintre fetele de-acolo erau utilizate în ritualuri mistico-sexuale ciudate. Scandalul s-a extins nu numai în SUA, ci şi peste Ocean, unde una dintre odraslele casei regale a Angliei a fost acuzată de relaţii sexuale cu o minoră sechestrată pe insula lui Epstein.

După un boom teribil, la început, al tevaturii mediatice, s-a pus brusc batista pe ţambal în urma unei condamnări dubioase de-a lui Epstein la patru luni de închisoare pentru … relaţii cu o minoră. Restul acuzaţiilor au fost retrase de către reclamanţi, iar viguroşii procurori americani s-au prefăcut că nu mai e nimic în spate. Aceiaşi procurori care mergeau până-n pânzele albe în cazurile de pedofilie ale unor preoţi catolici – acuzându-se uneori aberant la incriminarea practicilor şi ritualurilor Bisericii – puneau acum elegant batista pe ţambal mulţumindu-se cu o condamnare formală, pe care oricum Epstein a executat-o într-un penitenciar de lux.

Mergând pe firul narativ, din aproape în aproape şi utilizând numai surse oficiale, începe să iasă la iveală un tablou extrem de întunecat. Avem de-a face cu oameni în toată firea, de care depinde soarta lumii şi care se dedau unor jocuri de-a dreptul scârboase, se-nchină la zeităţi ciudate în ritualuri hilare şi care trădează o doză incredibilă de prostie. Aceştia sunt cei care decid cu cinism soarta sutelor de milioane de oameni din Orientul Mijlociu, cei care sfătuiesc Europa să se lase înecată în valul ucigaş de refugiaţi, s.a.m.d. Aceştia sunt cei care-au pus la cale marea farsă a comunismului bolşevic încercând să controleze oamenii prin instaurarea, în aproape o jumătate de lume, a regimurilor sângeroase conduse de devianţi telecomandaţi şi tot ei sunt cei care modifică brutal conştiinţele tinerilor din ce în ce mai ignoranţi, lipsiţi de direcţie şi valori. Întrebarea pe care şi-o pune orice om normal este cum de aşa ceva se întâmplă? Cum e posibil ca nişte prostălăi notorii să poată lua decizii de o semenea anvergură, cum de o gaşcă de inculţi se joacă de-a războiul şi, mai ales, cum de-au reuşit să se caţere acolo? Sunt întrebări justificate la care răspunsul, este – în acelaşi timp – simplu şi complicat.

P.S. Ca să vă pun suplimentar pe gânduri, vă voi spune că simbolul Bohemian Grove este … bufniţa. Numeroase „frăţii” au ca simbol sacru această pasăre nocturnă care, în mainstream, este simbolul înţelepciunii. În această lumină, vă provoc să înţelegeţi puţin diferit motivul pentru care cucuveaua era mov şi mesajul pe care un băiat dorea să-l transmită atunci când se afişa cu bufniţele primite cadou pe TV.

Autor: Dan Diaconu

Sursa: Trenduri economice

Share Button

De la marxism-leninism la neomarxism, marxism cultural și corectitudine politică

Share Button

Sub lozinca: „Proletari, din toate țările, uniți-vă!” marxismul clasic a promovat lupta de clasă a clasei considerate oprimate, proletariatul, împotriva capitalismului. Marx considera proletariatul clasa oprimată „cea mai revoluționară `care nu are de pierdut decât lanțurile!” Teoria marxistă prezicea că revoluția mondială va izbucni în țările cele mai dezvoltate economic, cum ar fi Germania sau Imperiul britanic.

gdf

După primul război mondial, singura țară în care revoluția comunistă a reușit a fost  Rusia țaristă, țară subdezvoltată economic și nu prea a avut nici o legătură cu proletariatul. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, cum o nume a istoriografia comunistă a fost mai degrabă o lovitură de palat realizată de un grup de conspiraționiști bolșevici, lipsiți de scrupule, în frunte cu Lenin și Troțki care a reușit datorită dezorganizării generale a Rusiei și în primul rând a  armatei. unde moralul și voința de luptă erau la pământ. Această dezorganizare a urmat revoluției burghezo- democratice din februarie, care a l-a detronat pe țar iar cele două guverne provizorii care au urmat (Lvov și Kerenski) nu au făcut față  situației și au creat serioase nemulțumiri în țară.

De acestă situație „revoluționară” cum a numit-o Lenin au profitat conspiratorii bolșevici mai hotărâți, mai bine organizați și mai lipsiți de scrupule. De fapt, deviza bolșevicilor era „cu cât mai rău, cu atât mai bine”, adică dezorganizarea,  lipsurile, nevoile și scăderea dramatică a moralului populației favorizează revoluția socialistă.

Oare ce a fost, de fapt, Lenin? O butadă de pe vremea comunismului ne spunea că Lenin nu a fost, în mod sigur, savantcăci atunci ar fi știut că socialismul nu trebuie experimentat pe oameni și probabil că a fost un filozof! Dar patriarhul social-democraţiei ruse, Gheorghi Plehanov, ne spune că Lenin nu a fost în niciun fel un filosof. Dar se dorea el a fi? Poate merită să ne reamintim ideea lui Louis Althusser, un filosof francez care ne spune:

“Lenin nu a întemeiat o nouă filosofie a practicii, ci o nouă practica a filosofiei”. O practică a filozofiei, soldată cu asasinate în masă.

Înainte de primul război mondial teoria marxista spunea că dacă în Europa va începe un război, atunci clasa muncitoare de pe continent se va revolta, va declanșa revoluția socialistă, va înlătura guvernele şi va forma o nouă Europă Comunistă. Când a izbucnit războiul în vara anului 1914 acest lucru nu s-a întamplat ci din contra, muncitorii din toate tările au luptat fiecare în armata țării lor ca să-şi apere propriile ţări de inamic. Revoluţia comunistă din Rusia nu s-a extins în alte tări, nefiind susţinută de muncitori. După terminarea primului Război Mondial teoreticienii marxisti s-au întrebat – oare ce n-a funcționat? Răspunsurile au fost diferite! Lenin a creat Internaționala III, comunistă și o nouă teorie a revolutiei socialiste mondiale, care poate izbucni și într-o țară dezoltată politic, unde apare o situație revoționară, cu referire la Rusia, nu neapărat într-o țară dezvoltată economic cum a prorocit Marx! In schimb, doi dintre conducătorii intelectuali marxisti, Antonio Gramsci în Italia şi Georg Lukacs în Ungaria (considerat cel mai stralucitor gânditor marxist, după Marx încoace), în mod independent au venit cu acelaşi răspuns : ‘cultura occidentală şi religia creştină au facut ca muncitorii occidentali să fie orbiţi, să nu mai vadă interesele propriei lor clase’. Au concluzionat astfel că o revoluţie comunistă va fi posibilă în occident numai după ce vor fi distruse atât cultura occidentală cât şi religia creştină. Ca urmare acestea sunt cele două obiective principale ale marxismului cultural şi nu s-au schimbat de atunci.

Gramsci a fost cel care a pus bazele unei noi şi faimoase strategii de distrugere a reperelor morale tradiţionale şi care s-a dovedit a fi de un real succes. Această strategie a constat din înlocuirea revoluţiei comuniste ca mijloc de preluare a puterii (cum a fost în Rusia) cu un ‘lung marş’ al marxistilor prin institutiile occidentale care formează cultura: şcoli, mass-media, biserici şi oricare altă instituţie.

Georg Lukacs s-a dovedit a fi şi mai influent. În 1918 el a devenit deputat-comisar pentru cultură în timpul scurtului regim bolsevic Bela Kun din Ungaria. În această postura el îşi punea întrebarea : „Cine ne va salva de la civilizaţia occidentală?” şi a instituit în cele din urmă, ceea ce el a numit ‘terorismul cultural’. Una din principalele componente ale acestuia a fost introducerea educaţiei sexuale în şcolile maghiare. Lukacs şi-a dat seama că dacă va putea distruge morala sexuală tradiţională a ţării atunci ar face un pas uriaş către distrugerea culturii tradiţionale şi a credinţei creştine în Ungaria. România a salvat Ungaria de comunism și de „terorismul cultural” al lui Lukacs intrând cu armata în Ungaria, ocupând Budapesta și alungând Guvernul bolșevic al lui Bela Kun. Lukacs a dispărut, dar a reapărut, în 1923, la ‘Săptămâna de studiu marxist’ din Germania.

Georg Lukacs este filosoful marxist care afirma, prin 1970, deci la bătrînețe, într-un dialog cu sociologul italian Franco Ferraroti, că preferă cel mai rău socialism celui mai bun capitalism. Această afirmație venea după milioanele de victime ale gulakurilor și după eșecul vizibil al socialismului, în toate domeniile. Mai rar atâta consevență în promovarea răului, ca în cazul acestui neomarxist! Oare ce așteptări să avem de la epigonii săi?

În Germania fiind finanțat de către un tânăr marxist cu numele Felix Weil, care mostenise o avere imensa și care după modelul lui Frederich Engels, care cheltuise averea părinților capitaliști pentru a finanța utopiile periculoase ale lui Marx,  dorea să și-o cheltuiască sponsorizând revoluția socialistă mondială.  Georg Lukacs a întemeiat Şcoala de la Frankfurt, care avea să devină locul unde a aparut şi s-a dezvoltat conceptul de corectitudinea politică, aşa cum îl ştim şi astăzi.

Aici, alături de Max Horkheimer,Theodor Adorno, care va deveni cel mai creativ colaborator al lui Horkheimer şi doi psihologi, Eric Fromm şi Wilhelm Reich, care au devenit promotorii feminismului şi ai matriarhatului şi un student tânăr absolvent pe nume Herbert Marcuse, Lukacs a pus bazele marxismului cultural.  Horkheimer şi alti membri ai Scolii de la Frankfurt , au decis că soluţia pentru distrugerea culturii occidentale este să intersecteze filozofia lui Marx cu psihologia lui Freud. Ei au argumentat că aşa cum muncitorii erau oprimaţi în timpul capitalismului, în cadrul culturii occidentale, fiecare individ traieste într-o stare constantă de represiune psihologică. Eliberarea tuturor de aceasta represiune devine unul din obiectivele principale ale marxismului cultural.

Chiar şi mai important, ei au inţeles că psihologia le ofera un instrument cu mult mai puternic decât filozofia pentru distrugerea culturii occidentale: condiţionarea psihologică prin care oamenii absorb o lectie de marxism cultural fără ca să-şi dea seama. De exemplu pentru a promova homosexualitatea realizezi un film în care homosexualul este personajul pozitiv, oprimat de heterosexuali!

Un exemplu de conditionare psihologic „probabil involuntară” căci nu credem că pe Lennon l-au preocupat prea mult studiile școlii de la Frankfurt dar, în același timp, a fost produsul epocii sale, adică un „flower-power” cât se poate de sincer!

În 1934, Şcoala de la Frakfurt, inclusiv membrii conducători din Germania se stabilesc in orasul New York cu ajutorul Universităţii Columbia. Astfel obiectivul Şcolii de la Frankfurt  s-a schimbat curând de la distrugerea culturii occidentale din Germania la realizarea aceluiaşi lucru in Statele Unite. Ceea ce se va dovedi ca fiind un real succes.

Pentru a servi scopului său de „negare” a culturii occidentale, Şcoala de la Frankfurt a dezvoltat un instrument puternic care se numeşte „teoria critică„. Această teorie spune că trebuie criticat orice la nesfârşit. Se critică prin punerea la îndoială și relativizarea și a oricărei instituţii, începând cu familia, care trebuie criticată fără neîncetate. Şcoala de la Frankfurt a căutat să definească atitudinile tradiţionale faţă de orice aspect al vieţii ca aducandu-i un „prejudiciu”. Astfel au fost făcute o serie de studii universitare care au culminat cu o carte a lui Adorno care pretindea că leaga, credinţa tradiţională privind morala sexuală, relaţiile dintre bărbaţi şi femei cu chestiuni care demonstrau sprijinul familiei faţă de fascism. Astăzi, termenul preferat, utilizat de personajul care se pretinde ”corect politic”, faţă de oricine nu este de acord cu el, este – ”fascist”!

Şcoala de la Frankfurt a plecat de la marxismul ortodox, care sustinea că istoria e determinată de cei care deţineau mijloacele de producţie. În acelaşi timp însă, istoria a fost determinată de grupuri de bărbaţi, femei, rase, religii care au avut puterea de „dominaţie” asupra celorlalte grupuri. Anumite grupuri şi în mod special cel al bărbaţilor de culoare albă au fost catalogate ca fiind „asupritori”, în timp ce alte grupuri au fost definite ca şi „victime„. „Victimele„ au fost definite automat ca fiind ‘bune’, iar ‘asupritorii’ ca fiind răi, fără a se analiza comportamentul fiecărui individ în parte. Adică bărbatul alb, creștinul, heterosexualul sunt automat opresori iar femeia (feministă, căci celelalte femei nu există), omul de culoare, ateul, musulmanul, membrul LGBT sunt automat victime!

La inceputul anilor 1930, Horkheimer a lăsat deschisă intrebarea cine ar înlocui clasa muncitoare ca agent al revolutiei marxiste? În anii ’50 Marcuse a raspuns acestei întrebari spunând că ar putea fi înlocuită de o coaliţie de studenţi, negri, femei feministe şi homosexualiexact cei care au fost nucleul revoltelor studenţeşti ai anilor ’60 şi victimele „sacre” ale corectitudinii politice ale zilelor noastreMarcuse a preluat apoi un alt termen favorit şi anume cel denumit „toleranţă” pentru a fi extins la toate ideile şi mişcările venite dinpre stânga, inducând antonimul de intolerantă pentru toate ideile ce veneau dinspre dreapta. Astfel, atunci cand îi auziţi astăzi pe marxiştii culturali că fac apel la „toleranţă”, aceasta înseamnă de fapt, referirea la termenul lui Marcuse „toleranţă eliberatoare”. Este acelaşi lucru ca atunci când se vorbeste despre „diversitate”, aceasta însemnand uniformitatea credinţei în ideologia lor stângistă.

Se poate spune despre marxismul cultural că a realizat un „nou limbaj” cu „nou vorbe”, exact ca în romanul avertisment „1984”, al lui George Orwell, unde Ministerul adevărului stabilise că RĂZBOIUL ESTE PACE, LIBERTATEA ESTE SCLAVIE iar IGNORANȚA ESTE PUTERE!

Herbert Marcuse a rămas in Statele Unite ale Americii şi este cel care s-a ocupat de traducerea într-un limbaj simplu, usor de inteles pentru omul de rand al scrierilor academice foarte dificile ale membrilor Şcolii de la Frankfurt. Cartea sa „Eros şi civilizaţie„ a utilizat conceptul Şcolii de la Frankfurt, de intersectie a lui Marx cu Freud pentru a argumenta că, dacă am elibera „erosul non-procreativ”prin intermediul perversiunii polimorfe” , s-ar putea crea un paradis nou în cazul în care ar exista doar joacă şi nu muncă. ‘Eros şi civilizaţie’ a devenit unul dintre principalele texte ale Noii Stângi, în anii 1960.

Deci dacă ești bărbat alb și pe deasupra creștin și heterosexual ești automat triplu opresor și nu ai dreptate niciodată iar dacă ești femeie de culoare, lesbiană și eventual atee sau musulmană ești de patru ori victimă și ai dreptul să te adresezi justiției catalogând tot ce nu-ți convine drept discriminare!

Nu întâmplător un „progresist” român, ecologistul Remus Cernea, declara, în 2009,  că „România va fi cu adevărat liberă şi democratică atunci când va avea  preşedinte o femeie romă, lesbiană şi atee pentru că atunci oamenii înseamnă că vor alege un preşedinte trecând peste prejudecăţile lor. Nu degeaba se spune că ecologiștii sunt ca pepenii adică VERZI la exterior și ROȘII la interior!

Sursa: Rezistenta crestina

Share Button