Ceva ne scapă!
De fiecare dată când și-a arătat mușchii în ultimii 20 de ani, Putin niciodată nu s-a aruncat cu capul înainte ci s-a implicat în conflicte pe care știa sigur că le putea mananageria. Iși calcula pașii în așa fel încât să obțină ce vrea, iar comunitatea internațională să nu facă nimic mai mult decât „gălăgie”, pe principiul „câinii latră, caravana trece”. Sau dacă risca sancțiuni, acestea să fie de genul „Pornhub restricționează accesul cetățenilor ruși la biblioteca video a site-ului”….Bine, de data asta Pornhub chiar a făcut asta…chiar și Only Fans-ul nu mai funcționează în Rusia din cauza conflictului cu Ucraina, dar cumva nu cred că asta chiar afectează psihicul cetățeanului rus iremediabil și pe termen lung. Și dacă analizăm puțin sancțiunile primite de Rusia în anii anteriori, în urma intervențiilor avute pe teritoriul altor state, cam acesta era nivelul. Mă rog, teoretic erau ceva de speriat si aveau denumiri ce trebuiau să afecteze grozav economia rusească, dar practic n-au afectat cu nimic dezvoltarea Rusiei. Care și-a văzut mai departe de proiectele sale, în ritmul său.
Să pornească un război numai ca să schimbe conducerea pro-occidentală a Ucrainei, mi se pare absurd. În buna tradiție sovietică, putea organiza o întrunire regională, sau internațională, la nivel înalt unde invita și toată crema politică a ucrainenilor. Acolo se întâlneau, vorbeau frumos, făceau planuri de viitor, îți promiteau sprijin reciproc, cooperare și ce se mai promite la evenimente de genul acesta, gen…securitate. Ciocneau un pahar de șampanie (otrăvită sau nu), mâncau ceva icre negre (otrăvite sau nu), beau o votkă (otrăvită sau nu). Toate astea respectând condițiile impuse de pandemie, ce pasca mă-sii! Că nu glumim! Apoi, la întoarcere, avionul care ducea delegația Ucrainei urma să se prăbușească și gata….Exact cum a fost accidentul aviatic de la Smolensk, unde a murit elita politică a Poloniei, acum 12 ani. După care, în Ucraina se organizau alegeri la fel de libere ca la noi, în urma cărora ieșea cine trebuie la putere și se rezolva tot. Prin urmare, să pornești un război doar pentru a schimba conducerea unei țări n-are nicio logică, în condițiile în care poți, știi cum să o faci și ai toate resursele pentru a o face altfel. Dacă făcea asta, nu era nici război, nici Ucraina nu ieșea din sfera de influență rusească, era adio UE, adio NATO și totul rămânea cum a fost.
Să fi pornit războiul de nebun, nici asta nu cred. Sau mai bine zis, mi-e greu sa cred. Zic asta pentru că, de când este la putere, mereu s-a dovedit un om pragmatic, iar pragmatismul nu este instrumentul forte al oamenilor nebuni. O dovadă a acestui pragmatism este rocada care a făcut-o în 2008 cu Medvedev. Un om nebun nu ar fi acceptat ca 4 ani să fie pe locul doi nici măcar teoretic. O să spuneți că de fapt tot el conducea și n-o să vă contrazic. Dar nu cred că în cei 4 ani cât timp Medvedev a fost președinte și Putin prim-ministru ati văzut vreo iesire nelalocul ei a celui din urmă la adresa președintelui statului. A stat cuminte în banca sa, respectând al naibii de bine, chiar dacă de formă, statutul avut de președintele Rusiei de atunci și protocolul care trebuia respectat în relația dintre ei. Or asta necesită disciplină și suficientă rațiune…iar să credem că a luat-o razna în ultimii ani, parcă e o explicație prea facilă. Nu imposibilă, dar facilă și utilă…
Eu rămân la părerea că ceva ne scapă. Orice explicație oferită de Putin nu este suficientă pentru a justifica invazia. Putea să rezolve absolut toate aspectele invocate de dânsul în alte moduri, total neortodoxe, dar care nu ar fi dus la un conflict generalizat și care, în cele din urmă, ar fi condus la concluzia generală că el e „tătucul” liderilor politici contemporani. De ce a ales calea aceasta, cu războiul, nu știu. Aparent pierde și el, pierde și Rusia pierd și ucrainenii, pierdem și noi…pierde toată lumea. Ce ne scapă? Vom vedea….Numai că Putin, ultimii ani, n-a pierdut aproape niciodată. De asta consider că-i total prematur să-i cântăm prohodul.
Autor: Dragoș Huțuleac