Comisarul propus de premierul Ungariei a fost respins de Parlamentul European, la fel ca și candidatul României. Sâmbătă, când știa cât se poate de limpede că fostul său ministru al Justiției și artizan al legilor ”Stop Soros” va fi respins la Bruxelles, premierul Viktor Orban a lansat un manifest al Europei de Est de la tribuna Congresului Fidesz. Sunt condițiile pe care jumătatea estică a Uniunii Europene le impune jumătății vestice, pentru ca UE să rămână un proiect viabil.
Reales, în unanimitate, pentru a 23-a oară la conducerea partidului, Orban și-a expus viziunea privind viitorul UE, o viziune considerată de-a dreptul distopică de criticii sai. Viktor Orban prevede formarea unui puternic bloc central și est-european în care include Polonia, România, Ungaria, Austria, Slovacia și Cehia și căruia i se pot alătura și țările baltice. Orban vede acest grup ca unul relativ ”independent” față de restul UE, un fel de enclavă culturală condusă de valorile creștine și diferită de Vestul multicultural.
Manifestul lui Viktor Orban
Vorbind în numele acestor țări, Orban a spus: ”Suntem țări care nu vrem să fim conduse de un imperiu dirijat de la Bruxelles; nu vrem să devenim țări de imigranți cu populații mixte; vrem să rămânem națiuni europene”. ”Vrem să ajungem la un acord” cu cealaltă jumătate a UE ”ținând cont de interesele Ungariei și ale popoarelor est-europene”.
O condiție fundamentală pusă de Orban pentru acest ”acord” pentru menținerea UE dintre Estul și Vestul Europei este următoarea: politicienii occidentali ”trebuie să renunțe la atacurile deschise împotriva țărilor noastre și a guvernelor lor și să nu mai finanțeze din abundență organizațiile pseudo-civice ale lui Soros cu banii europeni”. Poziția lui Orban este limpede: ”Noi nu ne trimitem activiștii la ei, de aceea ei trebuie să-și ia acasă activiștii pe care i-au trimis la noi”.
”Trebuie să renunțe la acțiunile sub acoperire împotriva guvernelor central-europene. Bugetul UE nu trebuie folosit pentru finanțarea echipelor și publicațiilor preferate de liberali și imigranți pentru a-și promova obiectivele. Dacă vrem să menținem Europa împreuna, trebuie să abandonăm aceste practici”. Bugetul UE nu e destinat finanțării liberalilor, a presei liberale și a imigrantilor, nu este destinat finanțării pregătirii protestatarilor și activiștilor, a spus Orban, potrivit Lokal.hu.
În acest context, Viktor Orban a susținut că ”atacurile liberale acoperite au fost cauza instabilității din Macedonia și cauza problemelor guvernului din România”. Rețelele politice de stânga și de la Washington și Bruxelles care sunt implicate în procesul politic internațional sunt o amenințare pentru viața pașnică din Europa Centrală, unde politicienii trebuie să facă față ”zecilor de trucuri politice pe care ele le aduc și de posturilor lor de știri false”, a spus Orban.
Orban a mai adăugat că Vestul trebuie să înceteze atacurile împotriva partidelor politice din Europa Centrală și de Est. ”O Ibiza e destul”, a spus Orban, cu referire la scandalul din politica austriacă care a dus la prăbușirea Partidului Libertății, de extremă dreapta, în urma unei înregistrări a conversației din Ibiza între liderul Hans-Christian Strache și presupusa nepoată a unui oligarh rus, înregistrare scursă în presă într-un moment strategic, înainte de alegerile europarlamentare.
Țările Europei Centrale și de Est trebuie să ceară cu fermitate încetarea atacurilor politice subversive, câtă vreme, spune Orban, aceste țări susțin disciplina fiscală a UE, contribuie substanțial la creșterea economică europeană și protejează granițele externe ale Uniunii. ”Nu mai vrem să fie folosiți bani europeni pentru finanțarea organizațiilor feudale ale lui Soros care ne sunt ostile”, a spus Orban.
”Deși jumătățile de vest și de est al Uniunii merg în mod clar pe căi diferite … și respectă valori diferite, pot fi găsite și modalități de a trăi împreună în asemenea circumstanțe”, a spus Orban, vorbind despre un ”compromis”. ”Avem dreptul să ne organizăm viețile în acord cu libertatea creștină și să oprim atacurile fățise asupra statelor și guvernelor noastre”, a spus Orban.
Viktor Orban a vorbit despre două revoluții ce au avut loc în Ungaria – cea care a răsturnat comunismul și revoluția actuală, cea care a adus la putere un regim creștin. Ce înseamnă asta? Pentru Viktor Orban înseamnă: ”Patrioți în loc de cosmopoliți, patriotism în loc de internaționalism, promovarea familiei în locul promovării căsătoriilor între persoane de același sex, protejarea copiilor în locul liberalizării drogurilor, protecția frontierelor în locul imigranției, cultură creștină în loc de talmeș-balmeș multicultural”.
Cine este vaca de muls a UE: Estul sau Vestul?
Criticii guvernării Orban susțin că premierul Ungariei nu a făcut decât să spună că UE trebuie să accepte regimurile nedemocratice din Polonia și Ungaria, să nu mai insiste pe valorile europene și normele democratice și că singura datorie a UE este să ofere bani țărilor central și est-europene. Nu este chiar așa. Amintim că economistul francez Thomas Piketty arăta, în 2016, că profiturile părții (preponderente) a economiilor est-europene deținute de capitalul vestic iau calea vestică în procente raportate la PIB mai mari decât fondurile UE primite de aceste țări, raportate la PIB. Au luat calea Vestului 4,7% din PIB în Polonia, 7,2% în Ungaria, 7,6% în Cehia și 4,2% în Slovacia (date pentru intervalul 2010-2016). Au venit fonduri UE de 2,7% din PIB în Polonia, 4% în Ungaria, 1,9% în Cehia și 2,2% în Slovacia. Pentru a nu mai spune că fondurile UE sunt și un ajutor indirect pentru marile companii occidentale via Europa Centrală și de Est. „O mare parte din fiecare euro ce merge în Polonia se întoarce în Germania, polonezii folosesc banii pentru contracte cu industria germană, pentru a cumpăra mașini și camioane germane“, spunea comisarul pentru Buget Gunther Oettinger, același care declara, în 2018, că ”Polonia, Ungaria, România, guvernul Italiei doresc să slăbească sau chiar să distrugă” proiectul european.
Procedura ”absurdă” împotriva Ungariei
Apoi, criticii lui Viktor Orban se îndoiesc că premierul Ungariei le va transmite oficial liderilor de la Bruxelles propunerea sa pentru un ”compromis” între Est și Vest. Începând de anul trecut, Ungaria este o țară supusă procedurilor de inițiere ale Articolului 7 (ce poate duce la suspendarea dreptului de vot la Bruxelles), Fidesz a fost suspendat sine die din Partidul Popular European, iar PPE a decis să trimită o comisie formată din trei ”experți” care se evalueze situația din țară. De pe asemenea poziții, ar fi dificil pentru Viktor Orban să își lnseze oficial planul, spun criticii săi.
Nu la fel vede lucrurile Judit Varga, ministrul Justiției. La o zi după discursul lui Viktor Orban, Varga a lansat o serie de critici la adresa Comisiei Europene, într-un interviu pentru Financial Times. Ea a declarat că inițierea procedurilor Articolului 7 este ”absurdă”. ”În Ungaria, Articolul 7 a avut o mare putere de unificare emoțională, iar asta nu numai în țară, ci și în regiune. Știm cu toții de ce are loc această vânătoare de vrăjitoare”. Iudit Varga se așteaptă ca UE să renunțe ”repede” la procedura Articolului 7.
Apoi, trebuie amintit contextul în care a fost inițiată procedura de ”pedepsire” a Ungariei. Nu s-a întâmplat când au avut loc marile reforme ale justiției și nici când premierul Orban a adoptat o nouă constituție (criticată de Comisia de la Veneția). Comisia Europeana a inițiat procedurile amintite doar după ce guvernul Orban a adoptat legile ”anti-Soros”, care forțau plecarea din Ungaria a Universității Central Europene a lui Soros și interziceau acordarea de asistență financiară și juridică imigranților ce doreau să rămână în Ungaria. Cât despre PPE, acest partid a suspendat Fidesz abia după ce guvernul Ungariei a asociat planurile lui George Soros cu figura președintelui Comisiei Europene, Jean-Claud Juncker. Mai spunem doar că printre ”cei trei înțelepți” trimiși de PPE să ”evalueze” Ungaria se numără Wolfgang Schussel, premierul austriac care s-a aliat cu extrema dreaptă în anul 2000 și care a fost pus la zid de UE, care a luat decizia similară de a trimite o ”comisie” la Viena.
Orban poate rămâne fără cei pe care-i consideră aliați
În cele din urmă, criticii lui Orban se îndoiesc că premierul Ungariei a cerut permisiunea de a vorbi în numele omologilor săi din regiune și că aceștia din urmă ar susține planul său pentru un ”compromis” Est-Vest în UE. Aici, rivalii politici ai lui Viktor Orban au dreptate, măcar parțial.
Situația politică din România nu este deloc favorabilă guvernului PSD, despre ale cărui probleme Viktor Orban spunea că își au originea în ”atacurile sub acoperire” venite de la Bruxelles.
În Austria au avut loc alegeri chiar la o zi după declarațiile lui Viktor Orban. A câștigat partidul premierului antiimigrație Sebastian Kurz. Însă, în urma amintitului ”scandal Ibiza”, care a provocat aceste alegeri anticipate, foștii aliați de extremă-dreapta ai premierului nu vor mai intra la guvernare. Partidul Ecologist a înregistrat o ascensiune spectaculoasă, la circa 14%, după ce la precedentele alegeri nu reușise să treacă pragul electoral. Sebastian Kurz și-a exprimat intenția de a forma o coaliție împreună cu verzii, ceea ce anunță un guvern orientat mult mai mult către UE.
Partidele sau alianțele eurosceptice sau cu tendințe eurosceptice au șanse certe de a se menține la putere doar în Polonia, unde vor avea loc alegeri parlamentare peste două săptămâni și unde partidul Lege și Justiție, al lui Jarosalw Kaczynski, este creditat cu circa 45% din voturi.
Urmează alegeri în Slovacia, în martie 2020. Partidul social-democrat aflat la guvernare, lovit de mișcările de stradă de după asasinarea unui ziarist (o criză asemănătoare cu cea produsă de tragedia de la Colectiv), este creditat cu prima șansă. Însă se ridică puternic Partidul Progresist, care a susținut-o pe actuala președintă liberală, proeuropeana și ”progresistă” Zuzana Caputova, o avocată ONG-istă. Dacă va fi aplicată din nou rețeta retragerilor strategice din cursa electorală (de data aceasta prin fuziuni și noncombat electoral) care a adus-o la putere pe Caputova, Partidul Progresist poate spera la detronarea euroscepticilor conduși de Robert Fico.
Partidul populiost ANO din Cehia conduce în sondaje, dar alegerile au loc abia în 2021, timp suficient pentru ca scandalul iscat de investigația OLAF împotriva premierului Andrej Babis să depășească actuala fază a schimbărilor controversate la șefia Ministerului Justiției și să ducă la prăbușirea guvernului, cu ajutorul protestelor organizate de ONG-ul Un Milion de Momente pentru Democrație (simbolul protestelor sunt umbrelele, la fel ca și in Hong Kong).
Autor: Călin Marchievici
Sursa: Cotidianul