Bazându-se pe opinia experţilor din SUA, ea a avertizat că unii dau dovadă de prea multă euforie în legătură cu schimbările de la Kiev.
Potrivit lui Wayne Merry, expert citat de AP, Ucraina „se află destul de jos” pe lista priorităţilor de politică externă a SUA comparativ cu, să spunem, problema siriană, reglementarea conflictului israeliano-palestinian şi dosarul nuclear al Iranului. De aceea, este puţin probabil ca SUA să vrea să cheltuiască pe Ucraina zeci de miliarde de dolari.
Dacă nu SUA, atunci va plăti Europa? Aici părerile sunt şi mai contradictorii. Liderii Uniunii Europene salută ceea ce ei numesc „schimbări democratice” în Kiev, însă ipoteticele 20 de miliarde de euro pot fi folosite doar pentru prevenirea default-ului Ucrainei. Ce se va întâmpla în continuare cu economia ucraineană, nu se ştie.
Între timp, haosul şi anarhia din Ucraina, acompaniate de retorica geopolitică a Occidentului pot duce nu doar la pierderi economice concrete, ci şi la conflicte interetnice mult mai grave de tipul celor din fosta Iugoslavie. Escaladarea violenţelor şi a naţionalismului în Ucraina va atrage inevitabil în conflict Ungaria, România, Turcia şi alte ţări care vor considera necesar să ia apărarea etnicilor lor din Transcarpatia, Bucovina sau Crimeea, consideră Boris Şmelev, directorul Centrului de Studii Politice din cadrul Institutului de Economie.
„În momentul de faţă, Europa ia partea nu doar partidelor de extremă dreapta sau extremă stângă, ci şi a structurilor care într-un fel sau altul influenţează distructiv întreg sistemul de legături sociale şi politice in statele europene. Ceea ce vedem acum în Europa reflectă criza profundă a democraţiei europene, în ansamblu, şi a sistemului partinic european, în particular”.
Însă nu trebuie să uităm că va veni un moment în care procesul demarat va avea capacitatea de a se dezvolta vertiginos şi va fi tot mai greu de stăvilit. Tocmai în asta constă în prezent principalul pericol al evenimentelor din Ucraina. Ceea ce a fost văzut iniţial de Europa şi SUA ca o încercare de a întoarce ţara pe făgaşul european, se transformă în cel mai grav pericol de la destrămarea Iugoslaviei încoace.
Autor: Piotr Iskenderov
Sursa: Vocea Rusiei