Cu alte cuvinte, între a face parte dintr-un sindicat și a fi atins de fiorul artei e o incompatibilitate evidentă, artiștii adevărați nu pot fi preocupați de chestiuni pecuniare mărunte. Mă rog, cu atât mai mult artiștii plătiți cu 7.000 euro. Cu 1.500 de lei pe lună e mai greu…Dar poate că cei care se mulțumesc cu doar atât nici nu sunt artiști adevărați. Apoi avem interdicția de a intra în instituție, de care se crampona ieri și ziarul Adevărul. Nici Adevărul nu explică însă în ce context a fost emisă interdicția în cauza. Poate le-au expirat contractele celor 8 de pe listă și au devenit simpli “civili” care n-ar trebui să între într-o instituție publică când au chef, mai ales într-o situație tensionată, fie ei români sau străini? Zic si eu, nu stiu detaliile din interior…
Despre acuzațiile voalate sau explicite de mită cred că trebuie să se pronunțe alte instituții și mă întreb dacă nu cumva “huiduielile la adresa balerinei pentru că vorbește română cu accent” n-ar fi vizat și ideile exprimate de aceasta, nu doar forma în care erau împachetate? Pantazi pune însă diagnosticul în următoarea propoziție: “Toată această dramă e pusă în scenă de un grup de trei regizori în cadrul unei lupte intestine pentru putere, iar arma folosită e naționalismul de tip tribal”. Cu alte cuvinte, sutele de angajați care și-au manifestat nemulțumirea sunt doar marionete manevrate abil de șefii care nu vor decât scaune (mă rog, se pare că acestea sunt chiar mai prețiose decât salariul lui Kobbolg) iar pentru asta se apelează la instincte animalice, tribale. Te și întrebi la ce conflict o fi asistat domnul Pantazi? Că dacă vorbim de naționalism de tip tribal te și gândești la ghioage, la arderea de simboluri în piața publică, la epurări pe criterii etnice și deportări în masă. Eu îmi amintesc însă de ceva revendicări salariale, de acuze privind discriminările români-străini într-o instituție publică (dacă era privată putea să dea ce salarii dorea), de o demonstrație timidă în curtea instituției la care celebrul de acum “afară cu străinii din țară” s-a auzit atât de izolat încât n-a putut fi identificată sursa.
De altfel, “sindicalistul” Tiberiu Soare s-a delimitat de astfel de manifestări într-un interviu pentru ActiveNews.ro, explicând că angajații Operei care prin natura profesiei circulă mult prin străinătate, cu diferite contracte, n-ar putea fi xenofobi, Soare afirmând însă că ar fi curios să-i afle pe respectivul/respectivii, cu nume și prenume…Neconvingător pentru Pantazi, care îl încondeiază bine- “Dacă vrea să nu rămînă în istoria artei că un protocronist, un Miron Cozma al Operei, el are datoria să se delimiteze de cei care folosesc naționalismul, nu să sugereze că ar fi fost infiltrați de elemente dușmănoase (așa cum a făcut-o într-un interviu pentru obscurul site Activenews)”. Păi, Soare tocmai se delimita în interviul cu pricina, numai că cititorii Hotnews probabil nu-l văzuseră așa că pot lua de bună interpretarea lui Pantazi… Și, da există și probleme ale angajaților, recunoaste Pantazi. “Să nu uităm și de problemele financiare. Sigur că există frustrări ale angajaților legate de salariile mici, probleme administrative. Ca în aproape orice instituție de stat. Sigur că trebuie clarificate achizițiile publice, nivelul salariilor etc. Dar ele nu au voie, e inadmisibil să se tranforme într-o campanie de demonizare a străinilor. În xenofobie de cea mai joasă speță. În autarhie artistică inacceptabilă într-o țară modernă. În lupta împotriva celor care nu știu strămoșeasca limba română (în paranteză fie spus, comunicatele sindicaliștilor sînt scrise într-o jenantă limbă română, ți-e rușine că semnatarii se prezintă drept oameni de cultură)”.
Din nou, interpretări exagerate, mentalitatea de cetate asediată insuflată cititorilor Hotnews, uite cum balerinii disidenți ne scot de pe harta lumii civilizate!…De altfel, nici nu sunt intelectuali ciracii lui Soare, scriu jenant în română, niște sindicaliști…. În final, Cristian Pantazi oferă și soluția (“Tiberiu Soare și cei doi aliați ai săi nu pot fi fundamentul pe care să se sprijine reconstrucția Operei. Kobborg și Alina Cojocaru au dreptul să continue munca începută, iar publicul are dreptul să ceară performanță, pentru că au văzut că se poate. Decizia e simplă, rămîne de văzut dacă Guvernul o poate lua), una de care ar trebui să ținem seama, din păcate, având în vedere că “indicațiile” Hotnews au fost de multe ori implementate prin ciudate concursuri de împrejurări. Sigur, e frumos că autoritățile se sesizează la faptele semnalate în presă, e doar puțin frustrant că doar o anumită parte a presei impune invariabil agenda lor. Fără legătură cu cazul de la Operă. Naționalismul pare una dintre spaimele lui Cristian Pantazi. Îmi amintesc de articolele sale îngrijorate când se discutau măsuri care să mai taie din monopolul hipermarketurilor în comerțul autohton-atunci Pantazi vorbea de pericolele naționalismului economic.
Prin 2012, când încă mai colaboram cu Hotnews, am avut un schimb interesant de mailuri cu acesta. Era vorba de un articol în care vorbeam de reacția emotională redusă pe piața de capital după demararea suspendării lui Traian Băsescu… Pantazi încerca să mă convingă că pleacă investitorii, că ies banii din România și a fost tare dezamăgit când i-am spus că investitorii caută mai degrabă randamente decât diplome de corectitudine politică. În fine, am mai scris un singur articol de atunci pentru Hotnews (prin 2015), unul în care descriam “vocile BNR” și vizam toți analiștii “independenți” care se sincronizează de minune când e să apere punctele de vedere ale Băncii Centrale pe subiecte fierbinți (vezi ce s-a întâmplat ulterior la dezbaterile legate de legea dării în plată). Știu că atunci m-a sunat repede purtătorul de cuvânt al instituției, actualul purtător de cuvânt al Guvernului, cu care fusesem multă vreme coleg în presă, să mă întrebe ce mi-a venit să scriu un asemenea articol “tocmai pe Hotnews.” Se referea, desigur, la calitatea informațiilor și la vizionarii editorialiști ai site-ului. Îmi amintesc de pildă cum într-un editorial al celuilalt titan Hotnews, Dan Tăpălagă, imediat după Colectiv, se sugera că decizia înlocuirii Guvernului Ponta fusese luată cu ceva timp în urmă, necunoscute rămânând doar modalitățile prin care urmă să se implementeze, fiiind în calcul chiar și o retragere a sprijinului politic din partea PSD. O bună privire din interior, nu?
Autor: Cristian Dogaru
Sursa: Pontul zilei