Miliardarul filantrop David Rockefeller a trecut cu succes de al şaselea transplant de inimă din ultimii 42 ani, la venerabila vârstă de 99 de ani.
Operaţia de transplant, care a durat 6 ore și a fost realizată de o echipa de chirurgi privaţi la reședința sa principală, de pe domeniul familiei din Pocantico Hills, New York, nu pare să-l fi obosit pe legendarul om de afaceri cunoscut pentru dinamismul şi viclenia sa.
Primul său transplant de inimă a avut loc în 1976, după un accident de maşină dramatic în urma căruia a suferit un atac de cord. A fost operat după 24 ore și o săptămână mai târziu era pe picioare şi făcea jogging.
David Rockefeller a mai avut, de asemenea, două transplanturi de rinichi în 1988 respectiv 2004.
Dar nu numai faptul că toţi aceşti miliardari, cunoşcuţi ca adepţi şi practicanţi ai cultului satanist, fac transplanturi, ar fi argumentul că recoltarea şi transplantul de organe ar fi o practică satanică. Această practică este malefică în primul rând pentru că este ceva artificial, împotriva ordinii naturale şi presupune sacrificarea şi dezmembrarea unei fiinţe umane care este încă în viaţă.
Iată cum stă treaba din punct de vedere legal, în ceea ce priveşte donarea şi recoltarea de organe pentru transplant în Statele Unite ale Americii:
Nu există ceva ce poate fi numit recoltarea de organe după moarte. Toate recoltările de organe se fac pe pacienţi vii. Publicul a fost mințit în legătură cu ceea ce constituie moartea reală. Țesuturile pot fi recoltate după moarte, dar cea mai mare parte a banilor merge în recoltarea de organe. Este o afacere de canibalism de miliarde de dolari. Și în cele mai multe state ești automat donator, dacă nu ţi-ai documentat refuzul. Cei mai mulţi pacienţi, canibalizaţi pentru organele lor, probabil ar trăi dacă li s-ar oferi un tratament medical adecvat. Aceşti pacienţi nu sunt morți până când organele lor nu sunt scoase din trupurile încă vii. Inima bate in continuare. Și recoltarea de organe, care se face fără anestezie, fără îndoială, unii pacienţi o simt, chiar dacă par a fi în comă. Și ca să se asigure că nu reacţionează, le sunt date medicamente pentru a-i paraliza. Și apoi mai este şi aspectul ciudat al transplanturilor în care unii pacienţii preiau unele trăsături din personalitatea donatorului, bune și rele.
“Moartea cerebrală” a fost inventată ca unic scop pentru transplantul de organe, experimentele medicale asupra oamenilor în viaţă și mijlocul prin care se iau măsurile de menţinere a vieţii putând fi retrase din punct de vedere legal. A fost prima forma legală a eutanasiei în SUA. Acest cod mortal al tăcerii a fost încălcat.
“Refuzul” tău pentru donarea de organe trebuie să fie documentat.
La înregistrarea la DMV (Departamentul pentru autovehicule, n.t.) refuzul tău verbal, declarând “nu” când ai fost întrebat dacă eşti sau nu de acord să fii donator de organe, nu este onorat. Conform limbajului juridic, din Revised Anatomical Gift Act (2006), trebuie să îţi documentezi “refuzul” în scris folosind “limbajul explicit”, în caz contrar, se “prezumă” că ai consimțit să fii donator de organe şi corpul tău să fie utilizat pentru “transplant de organe, educaţie şi cercetare.”
Sursa: Searchnewsglobal.ro, preluare dupa http://dantanasescu.ro/