Ieri scriam ca va incepe sezonul de vanatoare. Prada, functionarii numiti de fostii parteneri de coalitie, deveniti acum dusmani de clasa: Acum persoane indezirabile si care trebuie exterminate. Anuntam si ca aceasta va fi prima, singura si fundamentala prioritate a noii resapari guvernamentale. Asa a fost sa fie. Cel mai usor ar fi sa incepem sa acuzam mentalitatea celor de la PDL. Primitiva in raport cu stiinta unei guvernari intr-o tara cu adevarat democratica si care respecta principiile statului de drept.
Numai ca ar fi si nedrept si ar fi doar o parte a adevarului. Pe fond, asta este problema intregii noastre clase politice care, la fiecare schimbare de putere, oricare de pana acum, procedeaza imediat la desfiintarea in bloc a echipei precedente, atat la nivel central, cat si din administratia locala, facand loc fidelilor de moment din propria ograda clientelara. Miza tuturor este aceeasi: accesul la banul public, la contracte si la influentarea procesului de formulare a initiativelor legislative in folosul propriu sau de grup. Conceptul de “functionar public” apolitic este o gluma proasta inscrisa in legislatia romaneasca doar atata cat a fost nevoie de aburit Comisia Europeana in perioada de pre-aderare, cand asa spuneau europenii ca e normal sa stea lucrurile. A tinut cat tin toate lucrurile in Romania, adica exact pana cand ne-am vazut confirmat statutul de tara membra. Dupa aceea, asa cum noi stiam ca era absolut firesc sa se intample, s-a revenit la traditia fanariota care ne-a implantat in gene reactia de a considera aproape firesc ca, odata cu schimbarea domnului, slugile celuilalt sa apuce calea bejeniei. Asta in cazul ca, fiind mai inceti la minte sau prost informati, au ramas acasa asteptand mila noului domn. Care nu venea niciodata pentru ca si el avea de platit haraciul catre Sublima Poarta, plus datoriile personale.
Rezultatul este intotdeauna aceleasi si absolut previzibil: in sistemul administratiei de stat se instaleaza brambureala. Caci daca se schimba acum prefecti, secretari de stat, directori generali de Agentii etc. etc, fiecare dintre nou-veniti n-o sa fie atat de nebun sa pastreze structura pe care a mostenit-o. In consecinta, va inlocui tot ce se poate pe baza aceluiasi rationament demential care i-a dat lui insusi o putere pe care o stie vremelnica si de care vrea si trebuie sa profite la maximum. Pus de partid, e obligat sa urmeze rationamentul partidului si nimic altceva. Daca partidul a decretat ca el este competent, atunci tot partidul i-a delegat si autoritatea de a actiona similar la nivelele subalterne. Nu poate fi vorba despre respectarea nici unui principiu al competentei, ci despre respectarea intocmai a urilor, frisoanelor si intolerantelor partidului in raport cu ceilalti actori de pe scena politica. Totul subordonat nu datoriei fata de o tara ajunsa in pragul falimentului, ci aliantelor pentru mentinerea sau castigarea puterii.
Suntem acum doar la inceputul procesului de epurare politica a administratiei si finalizarea sa, pentru a se reteza raul din radacina, va dura cateva luni. Asta va ocupa tot timpul noii echipe de guvernare, constienta ca, daca pierd cumva puterea, lor li se va intampla la fel. Numai ca, de data asta, batalia este chiar pe viata si moarte pentru tunuri pe ultima suta de metri, in conditiile unui guvern minoritar si a unei foarte probabile declansari in Parlament a unor proceduri vizand cercetarea activitatii unora dintre ministrii acum in functie. Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor? Privind la dementa prezentului, sa ne intoarcem la dragii nostri cronicari munteni, mai precis la Cronica Balenilor, care astfel descria instalarea lui Serban-Voda: “Asa au facut sa imblanzeasca norodul atat pa cei mari, cat si pa cei mici, sa se bucure si sa se veseleasca toti da venirea domnului. Si asa au facut, ca cu toti se bucura si multi, cum auzeam, care nu avea vin, bea apa pentru sanatatea lui voda si juca si chiuia, atat ii amagise pe toti in boieria lui, cat ii orbise si nu stia ce fac; ci bucuria lor s-au intors indarat si la mare intristare”. Nu s-a schimbat nimic. In neo-Fanar, functionarii, slugile lui Voda.
Cristian UNTEANU
sursa: ziua.net