Mărturisesc că multe lucruri îmi scapă sau pur și simplu nu le înțeleg. Dacă nu le înțeleg, nu scriu despre ele. Dacă nu scriu, rămîn sub preș. Dar există lucruri chiar neînțelese care, lăsate sub preș, pot fi mortale pentru români, pentru democrație, inclusiv pentru caricaturalul nostru stat de drept.
Am mai scris în fugă despre alegerile europarlamentare, desfășurate într-o manipulare mediatică furtunoasă și amețitoare. Toată diversiunea s-a desfășurat pe social media, cu preponderență pe Facebook și pe la unele televiziuni. Diversiunea a fost uriașă și încununată de succes. Cu toate acestea, eu nu cred că Pro România, de care electoratul n-a auzit și nu l-a reținut pentru nici o ispravă și pentru nici un proiect, a fost răsplătit cu un asemenea rezultat. Nu cred și basta!
Faptul că multă lume a mirosit rezultatele neobișnuite și, mai ales, faptul că 25% din procesele verbale nu se „închid pe cheie” nu a provocat un mare tărăboi. Rezultatele de pe site-ul BEC au generat doar îndoieli și bănuieli. Așa a fost alcătuită o comisie parlamentară de anchetă despre ale cărei rezultate n-am aflat mai nimic. Sau, dacă a apărut undeva un raport sau o concluzie, tot pe sub preș a sfîrșit.
Abia duminică seara, la o emisiune de la Antena 3, Lia Olguța Vasilescu avea să facă afirmații tranșante. Ea a spus că „unii au fraudat alegerile europarlamentare” și că ”Nici un partid nu a verificat softul”. Mai mult, membră a comisiei de anchetă, Lia Olguța Vasilescu avea să afirme că „respectivul soft era ilegal. „Nu se știe cine l-a verificat și l-a recepționat”.
Trebuie să precizăm că respectivul soft s-a aflat și se află în posesia Serviciului de Telecomunicații Special, așa zisul STS, unitate militarizată specializată în transmisiunile statului român. Cum a ajuns STS să dețină un soft de alegeri? În baza unei decizii a guvernului României, cel care organizează alegerile! Altfel, ar fi imposibil. Cine a produs acest soft, STS-ul nefiind un producător specializat? El este doar de o bună bucată de vreme instituția care asigură transmisiile securizate în timpul procesului electoral. Dar, de la asigurarea transmisiilor pînă la achiziționare unui soft nevalidat de BEC și de Autoritatea Electorală Permanentă și străin partidelor în competiției, este oarece distanță. Cum s-a ajuns ca o unitate de forță a statului român subordonată președintelui României ca și Serviciul secret de pază, protecție și informații, numit în continuare SPP, să fie implicat în procesul electoral? Operațiunea STS durează de la alegerile din decembrie 2004, cînd Adriean Videanu, în transmisiune directă, avea să-l cheme pe „Viorică” Hrebengiuc să vadă „rezulatele corecte” aflate în posesia Partidului Democrat și să nu se mai chinuie!
La alegerile din 26 mai nu există nici o cifră care să rezulte dintr-o numărătoare paralelă. Nici un partid nu a finalizat o asemenea operațiune. Lia Olguța Vasilescu spunea că din cauza șocului generat de arestarea lui Liviu Dragnea, al cărui proces a beneficiat, probabil nu întîmplător, de o asemenea programare și de o asemenea sentință.
Să revenim! Lia Olguța Vasilescu formulează public concluziile sale privitoare la alegerile din 26 mai și mai oferă celor interesați informații șocante. Softul care a sintetizat rezultatul votului nu a fost preluat de nimeni. Și nici verificat, deși toată România este un parc IT de verificat softuri produse în alte țări. Adică un fel de loan al testării softurilor produse pe aierea. Numai cel pentru alegeri nu a fost testat de nici o secretară și de nici o asistentă curioasă, necum de reprezentanții partidelor aflate în competiție.
La fel de ciudată a fost și distribuirea a 18.730 de tablete folosite pentru scanarea buletinelor de vot din cele 18,730 de sec.
Și din țară și pentru transmiterea rezultatelor din acestea și care tablete au fost recuperate imediat de STS. Nu știm ora exactă a returnării tabletelor la STS, dar trebuie să fi fost tot în jurul orei de arestare a lui Liviu Dragnea. Acest detaliu privitor la restituirea tabletelor ne obligă să fim bănuitori. Nu cumva au fost recuperate pentru a împiedica depistarea unor neconcordanțe? Sau a unor aranjamente? Oricum, recuperarea accelerată, ca într-o operațiune specială, nu ne împiedică să ne întrebăm cum a instruit STS-ul cei 18.730 de operatori? Cum a ținut evidența lor și cum i-a plătit pentru efortul depus?
Există posibilitatea ca aceștia să nu fi fost retribuiți în mod suplimentar. Asta presupune ca ei să fi fost angajați ai STS obligați să presteze în timpul programului. Dar STS-ul cu SPP cu tot nu au 18.730 de angajați. Ceea ce ne obligă să ne întrebăm dacă nu cumva datele privitoare la rezultatul alegerilor europarlamentare nu s-au desfășurat și cu sprijinul lucrătorilor SRI. Cu aceștia alături de STS se putea obține o unitate militară care să opereze tabletele, să utilizeze softul și să ne comunice rezultatul alegerilor. Dar o asemenea operațiune aflată chiar sub controlul a doi militari, general și colonel de la Sibiu, și a lui Eduard Hellvig, mîna dreaptă și jumătatea de creier a președintelui Klaus Iohannis, nu era posibilă fără un protocol. Ar putea să existe și un protocol între STS și SRI în privința alegerilor? STS-ul ține tabletele conectate și SRI-ul numără și scrie procentele!?
Ce ziceți, mai este credibil în vreun un fel rezultatul alegerilor? În fapt, procentele surprinzătoare ale votului din 27 mai abia acum încep să se explice. Sau, mai corect spus, să devină cu adevărat dubioase!
Ce nu mai înțeleg este și faptul că tot în acest weekend, aproape simultan cu dezvăluirile Liei Olguța Vasilescu, în emisiunea de la Antena 3, am aflat că premierul Viorica Dăncilă a semnat o ordonanță de urgență care a oferit aceluiași STS aceleași responsabilități ca în cazul îndoielnicelor rezultate din 26 mai ac. Și în aceleași condiții dubioase! Adică o unitate militară a Armatei române, subordonată președintelui țării, pe lîngă că știe tot ce comunică demnitarii între ei (probabil și funcționarii civili și mulți alții) numără voturile și la alegerile prezidențiale. Situația începe să semene cu universul lui George Qrwell, inclusiv faptul că nimeni nu se revoltă și nu protestează.
Ca să rămînem cu toții cu gura căscată, reproduc un fragment din ordonanța de urgență semnată de premierul Viorica Dăncilă, nimeni alcineva decît președinta partidului dat de pereți, mutilat, scuipat, muiat și călcat în picioare de chiar unui dintre adversarii de moarte ai PSD, dar și dintre concurenții Vioricăi Dăncilă. Și, de data aceata, președintele României, șeful suprem al forțelor armate, va fi și comandantul unității care operează softul. Și, implicit, rezultatul alegerilor.
Dacă vă pasă de țara în care trăiți și dacă nu credeți că democrația poate fi un rahat pe cărarea unui megaloman, citiți cu atenție Ordonanța de Urgență a guvernului Dăncilă. Introducerea și primul articol din OUG sunt suficiente pentru a înțelege în ce situație ne aflăm:
”ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 6/2019 din 15 februarie 2019
privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 128 din 18 februarie 2019
Având în vedere faptul că, potrivit Deciziei (UE, Euratom) 2018/767 a Consiliului din 22 mai 2018 de stabilire a perioadei pentru cea de a noua alegere a reprezentanţilor în Parlamentul European prin vot universal direct, alegerile pentru Parlamentul European din anul 2019 se vor desfăşura între 23 şi 26 mai, ţinând cont de faptul că alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 vor avea loc într-un context foarte diferit faţă de toate alegerile anterioare, provocările politice cu care se confruntă Uniunea şi statele sale membre fiind semnificative, luând în considerare rolul definitoriu al alegerilor europene din mai 2019 pentru viitorul Uniunii Europene în anii următori, văzând setul de măsuri pentru garantarea unor alegeri libere şi corecte elaborat de Comisia Europeană care reclamă intervenţii urgente ale statelor membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea securităţii cibernetice a alegerilor pentru Parlamentul European şi a protecţiei datelor cu caracter personal prelucrate în context electoral, pentru combaterea dezinformării şi pentru asigurarea transparenţei campaniei electorale în mediul online, observând că în climatul politic actual este imperios ca fraudele electorale şi intruziunile în organizarea corectă a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 să fie prevenite şi combătute în regim de maximă urgenţă, întrucât, pe de o parte, procedurile de achiziţii publice prevăzute de legislaţia în vigoare nu sunt de natură să asigure realizarea în condiţii de siguranţă şi în termenele prevăzute de legislaţia electorală a buletinelor de vot, a ştampilelor cu menţiunea „VOTAT”, a timbrelor autocolante, a aplicaţiei informatice de centralizare a rezultatelor votării, precum şi a celorlalte materiale de logistică electorală prevăzute de lege, iar, pe de altă parte, nefinalizarea procedurilor de achiziţii publice ar echivala cu imposibilitatea organizării procesului electoral, văzând numărul mare de retrageri din Corpul experţilor electorali din anul 2018 generat de lipsa mecanismelor destinate prevenirii fraudelor electorale, de volumul mare al activităţii din secţiile de votare, precum şi de lipsa timpului liber după finalizarea unei activităţi care durează în medie 20 de ore fără întrerupere, observând necesitatea reglementării primare a datelor personale care vor fi incluse în listele de susţinători, precum şi a implementării în context electoral a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), astfel încât partidele politice şi candidaţii independenţi să poată îndeplini formalităţile necesare depunerii candidaturilor, în considerarea termenului scurt rămas până la data-limită a depunerii candidaturilor, luând în considerare imperativul unei campanii politice dinamice, care să proiecteze în mintea alegătorilor o imagine clară şi nedenaturată a ideilor şi a programelor partidelor politice care concurează pentru votul lor, văzând că, potrivit cadrului juridic în vigoare, campania electorală pentru Parlamentul European realizată de formaţiunile politice este finanţată exclusiv din contribuţii ale candidaţilor, fiecare candidat al unei formaţiuni politice urmând să depună sau să vireze în contul bancar de campanie câte 1.560.000 de lei, dat fiind faptul că opţiunile legiuitorului pentru finanţarea campaniei electorale pentru Parlamentul European nu sunt clare, din actuala redactare a textelor legale rezultând că acesta vizează, în fapt, alegerile locale şi parlamentare, unde contribuţiile solicitate candidaţilor formaţiunilor politice sunt în general mai mici, întrucât nicio formaţiune politică nu îşi poate realiza campania electorală fără bani, iar plasarea poverii financiare a acesteia în sarcina candidaţilor formaţiunilor politice este o soluţie excesivă şi nerealistă, fiind de natură să afecteze însuşi dreptul de a fi ales în Parlamentul European, având în vedere ameninţările şi riscurile care pot decurge din lipsa de implicare şi responsabilitate a partidelor politice, acestea constând în practici netransparente şi neloiale de finanţare şi desfăşurare a campaniei electorale, constatând că, în absenţa cadrului necesar pentru asigurarea responsabilităţii partidelor politice şi a cooperării autorităţilor competente potrivit Recomandării Comisiei Europene C (2018) 5.949 din 12 septembrie 2018 privind reţelele de cooperare în materie electorală, transparenţa online, protecţia împotriva incidentelor de securitate cibernetică şi combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, campania electorală este expusă atacurilor cibernetice, campaniilor de dezinformare şi utilizării abuzive a datelor cu caracter personal, ţinând cont de faptul că această situaţie este de natură să genereze blocaje instituţionale, administrative şi financiare, cu riscuri semnificative pentru securitatea şi integritatea procesului electoral, autorităţile cu atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 nedispunând de cadrul juridic, resursele şi garanţiile necesare pentru a asigura evitarea acestora,constatând faptul că, în ipoteza materializării tuturor riscurilor menţionate, din secţiile de votare vor lipsi materialele necesare votării, birourile electorale ale secţiilor de votare nu vor putea fi constituite, iar fraudele electorale nu vor putea fi prevenite şi sancţionate în termen util, observând că centralizarea rezultatelor votării poate fi grav afectată de incidente cibernetice şi convenţionale, ceea ce reclamă asigurarea unei securităţi sporite a acesteia, având în vedere consecinţele negative ale neadoptării în regim de urgenţă a prezentului act normativ asupra procedurii de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European, asupra angajamentelor asumate de statul român în materie electorală, precum şi a mandatului preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene exercitat de România, întrucât măsurile propuse prin prezentul proiect nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înţelesul stabilit de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cum ar fi de exemplu, deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 1.189/2008, nr. 1.248/2008 şi nr. 47/2018, respectiv Codul de bune practici în materie electorală, şi nici nu îngreunează organizarea şi desfăşurarea alegerilor, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, în vederea desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a asigurării condiţiilor necesare pentru consultarea corpului electoral, a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
(1) La alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, în scopul asigurării garanţiilor necesare exercitării dreptului de a alege în condiţii de legalitate, corectitudine, transparenţă şi securitate, atât de către alegătorii români, cât şi de cei din celelalte state ale Uniunii Europene, Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Institutul Naţional de Statistică, asigură implementarea şi operaţionalizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot
şi de prevenire a votului ilegal prevăzut de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare”.
Fiecare înțelege ce dorește sau ce poate. Dar mie unuia, mi se pare că și Guvernul Dăncilă ca și precedentele guverne, cu Dragnea sau fără, cu Tudose sau cu Ponta tot ale serviciilor secrete au fost și sunt. Și că nu se strămbă și nu chițăie decît în funcție de ce dorințe au americanii și cei din Comisia Europeană. Sau, și mai rău, aranjăm piesele butaforiei după cum cîteva minți din serviciile secrete românești își imaginează că ar da bine, ar plăcea sau ar fi apreciat ca o contribuție valoroasă.
Rahatul nostru este cînd sub formă de trandafir, cînd sub formă de săgeată, cînd sub formă de soare strălucitor!
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: Cotidianul