În noiembrie 2013, un oarecare acolit al fostului adjunct al IPJ Cluj, comisarul-şef Cristian Pintea, în timp ce ameninţa un martor din procesul Todea pentru ca acesta să îşi schimbe declaraţia, spunea: „Există în Clujul ăsta o mână de oameni care văd tot ce se întâmplă şi ăştia au grijă ca lucrurile să meargă într-un fel anume… Şi tocmai de asta nu-i bine să ajungă unii oameni de la anumite posturi, deci, prin urmare, tot ăia ar trebui să fie acolo, ai înţeles? Eu îţi dau ţie în scris că tu vei fi un an supravegheat în bine şi protejat, ştii ce să scrii… Este vorba de diferenţa de nuanţă dintre cele două rapoarte… pentru că se ştie că Păcuraru era problema… Ascultă-mă ce spun…“.
Discuţia este înregistrată ambiental de însuşi comisarul Pintea, pe telefonul personal, fapt pentru care, de altfel, coroborat cu celelalte înregistrări, există deja un dosar penal, 1118/P/2014, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, în cauză fiind începută urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzută de art. 304 Cod penal.
„Există în Clujul ăsta o mână de oameni care văd tot ce se întâmplă şi ăştia au grijă ca lucrurile să meargă într-un fel anume…“ Sigur că nu se referea la alde Boc, Udrea, Cocoş, Sandu, NIRO, Pinalti, Şova!
Deci cine sunt ei?!
Curios, Clujul a dat o puzderie de şefi de Servicii Secrete de Informaţii şi procurori de rang înalt sau directori pe la Finanţele naţionale. În cele ce urmează vă prezentăm o listă a acestora. Departe de noi gândul ca ei să fie răspunsul la întrebarea de mai sus. Dar o legătură trebuie să existe.
Stoian Rusu – primul clujean călare pe Informaţii
Stoian Rusu, general în rezervă, fost comandant al Miliţiei Cluj, primul şef al Serviciului de Protecţie Internă din cadrul Ministerului de Interne sau celebrul Doi ş-un sfert. Fiul său este Rareş Rusu, consilier judeţean PMP.
Virgil Ardelean – Tăticul Vulpea
Fost șef al Poliției Municipiului Cluj și apoi șef al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. În perioada cât a condus Poliția Municipiului Cluj, el a dispus în anul 1994 un control la birourile Caritas, care patronau un celebru joc piramidal desfășurat în perioada 1991-1994 și care a păgubit 250.000 de români. În 1998, generalul de brigadă dr. Virgil Ardelean a fost numit în funcția de șef al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI – UM 0962) din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. În martie 2001, prim-ministrul Adrian Năstase a emis OUG nr. 29, conferind atribuții largi UM 0962, inclusiv culegerea de informații privind siguranța națională, interceptarea telefoanelor, filajul, perchezițiile și confiscările fără mandat de la Parchet. În perioada cât a condus DGIPI, a fost înaintat la gradele de general de divizie (cu două stele) în 1999 și apoi general de corp de armată (cu trei stele) în 2000. După scandalul dispariţiei sirianului Omar Hayssam, în iulie 2006, Ardelean, cunoscut sub numele de Vulpea, şi-a înaintat demisia, care nu i-a fost acceptată de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu. Ulterior, în aprilie 2007, la învestirea noului ministru de Interne, Cristian David, demisia i-a fost acceptată de această dată. Apoi, în ianuarie 2009, Ardelean revine pentru puţin timp la şefia Doi ş-un sfert, fiind numit la mai puţin de două săptămâni de la preluarea funcţiei, de ministrul de interne Gabriel Oprea. În prezent, Ardelean conduce o firmă de security, ArviProt, şi una de detectivi particulari, ArviFox.
Ilie Botoş – Hayssam i‑a fost fatal și lui
În perioada 11.02.1991-18.08.1991 a exercitat funcția de judecător militar la Tribunalul Militar Cluj (1991) şi apoi pe cea de procuror militar criminalist la Parchetul Militar Cluj, în perioada 1991-1999. Devine prim-procuror militar al acestui Parchet pe 1.07.1999, funcție pe care a deținut-o până la data de 1.09.2002, când a fost încadrat procuror la Parchetul Național Anticorupție (predecesorul DNA). În perioada 18.09.2002-30.08.2003 a deținut funcția de procuror general adjunct al Parchetului Național Anticorupție. A devenit procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție pe 30.08.2003, fiind numit prin decret al președintelui României, trecând în rezervă din cariera militară cu gradul de general. La fel ca Vulpea, demisionează după scandalul Hayssam. Oficial, nu din cauza dispariției lui Omar Hayssam, ci din motive personale. După demisie, a fost reactivat pe plan militar cu gradul de general de brigadă MApN. Pe 25 octombrie 2007, de Ziua Armatei Române, a fost înaintat, prin decret, de președintele Traian Băsescu, în gradul de general-maior cu două stele. A îndeplinit ulterior funcția de șef al Direcției Juridice a MApN, apoi a deținut funcția de director general adjunct al Direcției Generale de Informații a Apărării. S-a pensionat în 2016.
Floricel Vitan – şpăgarul‑şef al SIPA
Fost şef pe Transilvania al SIPA, Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie, ex-colonelul Floricel Vitan este un personaj greu, datorită informaţiilor pe care le controla, informaţii venite din cele mai tenebroase medii, din puşcării. Floricel este un cunoscut al puşcăriilor. Atât pentru că SIPA îşi desfăşoară activitatea mai ales prin culegerea informaţiilor din acest mediu, cât şi, din păcate, pentru că a fost arestat şi condamnat de două ori. Prima oară în anul 2000, el a fost arestat după ce a fost denunţat de bulibaşa ţiganilor din cartierul Someşeni, Lajos Gabor, care era încarcerat la Gherla. Gabor vroia să fie eliberat înainte de termen, aşa că a dat ca şpagă diverse sume de bani sau oale Zepter. Floricel Vitan a fost condamnat la patru ani de închisoare, din care a executat trei. Apoi, în martie 2009, Floricel a fost arestat preventiv de judecătorii de la Tribunalul Cluj, pentru trafic de influenţă. Procurorii afirmau că Floricel i-a promis unui om de afaceri că îl va ajuta să câştige o licitaţie organizată de MApN, în valoare de 3 milioane euro, contra 1,5% din sumă, adică 45.000 de euro. Pentru această faptă, fostul şef SIPA a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare.
Doru Dobocan – puşcării stoarse de informaţii
Peste ani după Floricel, la şefia instituţiei asimilate SIPA, serviciul secret Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie, DGPA, vine procurorul clujean Doru Dobocan. În 2001, trupa PSD Iliescu – Năstase desfiinţează echipa anticorupţie a lui Buduşan şi Dobocan, transferând procurorii de la Parchetul General şi împrăştiindu-i la Parchetele din ţară. Ulterior, în octombrie 2006, Dobocan este numit de ministrul Justiţiei, Monica Macovei, în funcţia de director al Direcţiei pentru prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Laura Oprean – numărul 2 din DNA
Fostul procuror-şef interimar al DNA, pe vremea lui Morar, Laura Oprean este acum procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Laura Kovesi – de la Parchetul General la DNA
Laura Kovesi este fiica procurorului Ioan Lascu, ex-şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca. Fratele ei, Sergiu Lascu, a devenit în 2010 director general adjunct al Direcției Tehnologia Informației și Comunicare din Transgaz. A fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, iar din 2 octombrie 2006 l-a înlocuit pe Ilie Botoș la conducerea Parchetului de pe lângă ÎCCJ. În prezent este procuror-şef al DNA.
Gelu Oltean – alt şef al temutei Doi ş-un sfert
A lucrat în cadrul Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Cluj, 1994-1997, apoi a trecut la Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Bucureşti şi, ulterior, la DGIPI SIPI Cluj, unde a activat până în 2002. Apoi devine director adjunct ORNIS, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete, şi după aceea şef la DGIPI, temuta fostă Doi ş-un sfert. În august 2014 a fost demis de la şefia DIPI, ex-DGIPI, de premierul Ponta.
Doru Ţuluş – alt șef în DNA
Celebrul semnatar al rechizitoriului din Dosarul Transferurilor, sub comanda sa, Secţia a II-a a DNA a trimis în judecată dosarele Trofeul Calităţii şi Zambaccian, în care Adrian Năstase a fost condamnat definitiv. Procurorul Ţuluş a fost şi cel care a confirmat rechizitoriul dosarului ICA – Dan Voiculescu, dosar în care fondatorul Partidului Conservator şi al trustului Intact a fost condamnat la cinci ani de închisoare. Procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, ulterior şef al DIICOT Cluj-Napoca. Apoi, şef la Secţia a II-a DNA şi şef la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie.
Marius Simon Gaga – bugetarul ANAF cu firme, afaceri şi blocuri
Şef al Corpului de Control al ANAF, personaj cu afaceri oneroase cu statul şi o avere colosală: trei terenuri, 62 de apartamente la Constanţa şi Cluj, bijuterii şi tablouri în valoare de 450.000 de euro, la care se adaugă datorii de aproximativ două milioane de euro la bănci. Fost membru marcant al Partidului Democrat Liberal – filiala Sector 5, în august 2012 Gaga a ajuns șef adjunct la Administraţia Finanţelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii București. Gaga este şi un dezvoltator imobiliar, cu afaceri în Cluj.
Dragoş Bogdan – vicepreşedinte ANAF, soţ de iubitoare de Boc
Dragoş George Bogdan, ex-vicepreşedinte al ANAF, în prezent arestat în lotul Bica. A făcut parte din Comisia ANRP care a aprobat despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 milioane euro. Este soţul Lilianei Bogdan, fostă Călin, nimeni alta decât „amanta lui Boc“, femeia căreia fostul premier (pe atunci lider al PD-L) îi ducea cadou un mare căţel de pluş. Ulterior, firmele Lilianei Călin au câştigat o serie de contracte cu primăria clujeană.
Ioan Rus – ultimul, dar deloc cel din urmă
UASCR-ist de bază, Rus a pus bazele la Cluj ale unei afaceri şi ale unui partid. Ministru de Interne în guvernul Năstase, 2000-2004, din 2003 vicepremier al guvernului Năstase. Pe 29 iunie 2012, ministrul de Interne Ioan Rus a luat apărarea premierului Victor Ponta, afirmând: „De la Aristotel și Platon, toți cei care au scris teze de doctorat pe filosofie, pe politică, pe științe sociale, toți au plagiat. Repet, de la Aristotel încoace și Platon, pe tehnic de la Newton și Einstein, toată lumea a plagiat“. Presa a reacționat vehement la părerea ministrului. A fost numit apoi ministru al Transporturilor în iunie 2014, după retragerea de la guvernare a PNL și după demisia lui Dan Șova. A demisionat din funcție după circa un an, după ce a produs un scandal major, declarând la un post de televiziune despre românii care muncesc în străinătate că „au poate 1.500 de euro salariu. […] De banii ăștia, copiii se fac golani acasă și nevastă-sa, curvă“. Frăţia Ioan Rus – Vasile Dîncu este binecunoscută, cei doi încercând împreună să câştige un rol influent în viitoarea guvernare, oricare ar fi ea.
Și fratele Vasile Dîncu
Vasile Dîncu, sociolog și membru marcant al PSD, pe listele căruia devine, în perioada 2004-2008, senator de Cluj. Anterior, între 2000 și 2003, a ocupat funcția de ministru al Informațiilor Publice, în guvernul Năstase, iar între 2003 și 2004 a fost șef al Agenției pentru Strategii Guvernamentale. După demisia lui Ponta din funcția de premier în noiembrie 2016, a fost la un pas să-i urmeze în funcție. A ajuns însă doar vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în guvernul Cioloș, fiind singurul pesedist din guvernul tehnocrat. Este profesor la Facultatea de Sociologie a Universității București, dar și la Facultatea de Sociologie și la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca. Numele său a fost vehiculat în scandalul întâlnirilor de taină ale șefilor SRI cu politicienii, la tenis. Este conducător de doctorate la facultatea SRI.
Nepotul Vulpii
Dacian Cioloș, fost comisar european pe Agricultură, fost prim-ministru al României între noiembrie 2016 și decembrie 2017. De profesie inginer agronom, a absolvit facultatea la Cluj. Între 1995 și 1996 pleacă la studii în Franța. În 2005 intră în Ministerul Agriculturii, inițial în calitate de consilier al ministrului. Ocupă mai multe funcții de conducere în cadrul ministerului, pentru ca între 2007 și 2008 să dețină funcția de ministru de resort în guvernul Tăriceanu. Este nepotul lui Virgil Ardelean, fostul șef al serviciului secret al MAI.
Alți prim-miniștri
Victor Ciorbea a absolvit Dreptul la Cluj, iar înainte de căderea comunismului a fost judecător. Între 1990 și 1996 a fost lider sindical, apoi, pentru o scurtă perioadă, primar al Capitalei. Între 1996 și 1998 a fost premier al României. Din 2012 până 2014 a fost senator liberal, iar din 2014 ocupă funcția de avocat al poporului.
Emil Boc, actualul primar al Clujului, a fost șef al PDL și prim-ministru al României. A condus Guvernul între 2008 și 2012. Anterior a fost deputat, între 2000 și 2004, și a mai avut două mandate la Primăria Cluj-Napoca.
George Maior – ambasadorul SRI
Născut la Cluj, George Maior, imediat după absolvirea masteratului în drept internațional și comparat al Universității „George Washington“ din Washington D.C. (1991-1992), lucrează ca diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 1997-1999 fiind însărcinat cu afaceri la Ambasada României în Irlanda. Apoi, este numit, în decembrie 2000, în plină eră PSD, în funcția de secretar de stat și şef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantică și Politică de Apărare din Ministerul Apărării Naționale. În această calitate, a condus negocierile de aderare la NATO. Primeşte, pe data de 24 august 2004, gradul diplomatic de ambasador. Apoi devine senator de Alba la alegerile din noiembrie 2014, pe listele PSD. În această calitate, a fost președinte al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului României (iunie 2005 – 5 octombrie 2006), vicepreședinte al Comisiei de anchetă pentru investigarea afirmațiilor cu privire la existența unor centre de detenție ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României, membru în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, în Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informații Externe și în Delegația Parlamentului. În octombrie 2006 devine şeful SRI, de unde îşi dă demisia în ianuarie 2015, după venirea la Cotroceni a lui Klaus Iohannis. Din 2015 este ambasadorul României în SUA.
Daniel Morar – de la Cluj la DNA
Absolvent al Facultăţii de Drept a Universității „Babeș-Bolyai“ (1990), a fost procuror stagiar la Procuratura locală Târgu Mureș şi apoi procuror plin la Procuratura locală din Cluj-Napoca (1992-1994). A îndeplinit apoi funcțiile de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj (1994-1997), procuror delegat (mai – noiembrie 1997) și procuror (1997-1998) la Secția de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. În perioada 1 ianuarie 1999 – 25 iulie 2002, Daniel Morar a îndeplinit funcția de procuror-șef la Secția de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, încheindu-și mandatul prin demisie. Prin Decretul nr. 849 din 11 august 2005, Daniel Morar a fost numit, începând cu data de 12 august 2005, în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). În martie 2013, Daniel Morar a fost numit de către președintele Traian Băsescu judecător la Curtea Constituțională, pentru un mandat de nouă ani.
Și alții…
- Dorin Marian, fost șef al Administrației Prezidențiale și consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională al președintelui Emil Constantinescu.
- Radu Sârbu, fost șef la FPS între 1998 și 2000.
- Toma Rus. Chestor, fost șef la DIICOT Cluj și fost subsecretar de stat în Ministerul de Interne.
- Virgil Bercaru, șef de colectiv la Direcția Securității Statului în cadrul Securității Municipiului București, iar după căderea comunismului, fost șef al SIPA, funcție din care a fost demis în ianuarie 2001, în urma unui scandal de corupție de la Penitenciarul Gherla.
- Mircea Pop, cel mai bogat șef de la compania de autostrăzi, un apropiat al lui Ioan Rus. A fost demis din cadrul CNADNR în 2013, după un scandal în care drumurile naționale erau blocate, iar el petrecea într-o cabană din Făgăraș.
- Vasile Pușcaș, negociator-șef pentru integrare europeană; fost șef la biblioteca românească din New York, ambasador interimar în SUA și consilier-șef al lui Ioan Sima, de la Dacia Felix, iar acum, al lui Horea Ciorcilă, de la BT.
- Cozmin Gușă, politician, analist politic și manager de presă, a făcut fizica la Cluj. În 2004 a fost ales deputat de București pe listele Alianței DA. A fost consilier al lui Adrian Năstase, dar și al rivalului său Traian Băsescu. A fost de asemenea strategul de campanie al lui Mircea Geoană. I-a sfătuit pe Vîntu și pe Voiculescu, precum și pe Vanghelie și pe milionarul moldovean Vlad Plahotniuc. Este patronul Realitatea TV.
Autor: Mihai Petean
Sursa: Cotidianul