Spionajul electronic

Dacă am deschide ochii mari am vedea că dincolo de nesfîrşitul război politic intern, unde cauza puterii adună fel de fel de corupţi, unii care profită din plin, iar poporul se alege tot cu mizeria, există războaie nevăzute şi dacă nu ne vom trezi la timp vom fi număraţi cu clic şi enter şi vom fi hrăniţi cu pîine biometrică. Războiul dintre Directorul F.B.I. James Comey şi Eric Schmidt – Preşedinte executiv al Google – a făcut înconjurul lumii. Conform A.F.P., spionajul practicat pe Internet de Statele Unite constituie o ameninţare gravă care ar putea să conducă la „spargerea Internetului”, a avertizat preşedintele Consiliului de Supraveghere al Google. Giganţii Google şi Aplle s-au plîns în nenumărate rînduri de spionajul electronic practicat de S.U.A., dezvăluit de către fostul consultant N.S.A. Edward Snowden. Directorul poliţiei federale James Comey nu este de acord cu politica de protecţie a datelor, implementată de Apple şi Google, iar Preşedintele executiv al Google critică virulent spionajul virtual şi stocarea datelor utilizatorilor de internet. „Impactul este grav şi se înrăutăţeşte”, a apreciat Eric Schmidt, „iar rezultatul cel mai simplu este că vom ajunge să spargem Internetul”. Eric Schmidt a făcut această declaraţie cu prilejul unui eveniment organizat de către Ron Wyden, preşedintele Comisiei pentru Finanţe al Senatului S.U.A., în cadrul dezbaterilor asupra consecinţelor spionajului pe Internet, practicat de serviciile americane de informaţii (N.S.A.).

Serverele din America au început să se golească. Unele ţări au cerut deja grupurilor cu activitate în domeniul Internetului să le găzduiască serviciile sau datele pe servere locale şi nu în S.U.A. Participanţii la dezbatere au sfătuit legiuitorii americani să facă curăţenie în practicile spionajului, pentru că vor pierde încrederea comunităţii internaţionale.„În lipsa unor legi mai bune, suntem obligaţi să investim în tehnologii mai sofisticate, care nu pot fi atacate uşor”, a declarat Brad Smith, însărcinat cu Afaceri Juridice al Microsoft. „Dacă oamenii din Guvern vor fi îngrijoraţi de criptare, atunci să investească în legi mai bune!” Apple a fost prima companie care a anunţat că, pentru a evita obligaţia de a livra guvernelor datele personale ale clienţilor săi, nu va mai avea acces la parolele utilizatorilor. Google, care deja a consolidat securitatea mesageriei sale Gmail, a reacţionat ulterior, afirmînd că sistemul său de operare Android asigură o protecţie similară de mult timp, dar că în noua versiune utilizatorul nu va mai fi nevoit să o activeze.

La antipod, Marea Britanie scoate populaţiei din priză cablul XXX şi o lasă cu poftele nesatisfăcute. Cel care doreşte accesul la site-urile porno trebuie să ceară aprobarea providerului de internet. Asta a decis David Cameron, împrumutînd lecţia de la Putin şi intrînd într-un război greu de controlat cu 30 la sută din internet. Sub umbrela „protecţiei minorilor”, David Cameron a decis ca toate casele conectate la internet să fie obligate să răspundă la o întrebare: „Vreţi sau nu să aveţi acces la pornografie?” Uite cum îl copiază pe Putin (şi nu face rău), care înaintea lui Cameron a pus pe piaţă un pachet de legi restrictive cu privire la sexualitate şi la educaţia sănătoasă a tinerilor. Pe cînd în România o astfel de lege? Mai mult decît atît, Cameron vrea ca site-urile pornografice să fie cenzurate complet, iar utilizatorul să fie nevoit să facă demersuri speciale pentru a obţine din nou acces. Nimic mai potrivit! Prea multă mizerie pe plajele virtuale!

Într-o Europă extrem de permisivă la capitolul sexualitate şi pornografie, după Rusia, Ucraina şi Islanda, Marea Britanie este a patra ţară care interzice accesul în zona XXX. David Cameron a cerut monitorizarea căutărilor şi imaginilor legate de pornografia infantilă. Cei care vor căuta pe Google termeni relevanţi în acest sens sau vor vizualiza poze cu bulina roşie riscă să fie catalogaţi drept pedofili şi să fie trataţi conform legii.  Măsura ar trebui instituită la nivel mondial, pentru că traficul generat de site-urile cu conţinut pornografic este uriaş. Iată cîteva cifre care dau de gîndit: Cel mai accesat site de profil are 4,4 miliarde de afişări, de trei ori mai mult ca C.N.N. Site-urile pentru adulţi reprezintă 30 la sută din traficul total de pe internet. În fiecare secundă sînt descărcaţi 50 GB de elemente pornografice. Interzis în anumite ţări, încurajat în altele, consumul este atît de mare încît într-o hartă a internetului porn-ul apare ca o super-putere mondială. Statele Unite l-au transformat într-o industrie, în timp ce unele ţări conservatoare l-au interzis în totalitate. David Cameron a afirmat într-o conferinţă de presă că „pornografia virtuală degradează copilăria, iar în cele mai negre colţuri ale internetului se ascund lucruri care ne pun în pericol copiii”. („The Telegraph”).

Efectele proiectului lui Cameron, despre care a scris cam toată presa din Marea Britanie, ar trebui să reprezinte un punct de reper pentru restul Uniunii Europene. Departamentul de I.T. al Parlamentului britanic a publicat un raport care arată cît de des sînt folosite calculatoarele acestei instituţii pentru a viziona filme pentru adulţi. Potrivit acestui document citat de „Daily Mail”,  de pe calculatoarele parlamentarilor şi ale angajaţilor zilnic sînt deschise, în medie, 820 de site-uri pornografice, însemnînd peste 300.000 de accesări anual. Raportul demonstrează că parlamentarii britanici folosesc calculatoarele de serviciu nu doar pentru a se informa despre legislaţie, ci pentru activităţi care n-au legătură cu interesul public. Peste 50.000 de vizite au făcut parlamentarii britanici în ultimul an pe site-ul „Out of Town Affairs”, unde persoanele interesate de legături intime fără obligaţii îşi pot găsi partener. Acum, acest site a fost blocat şi nu mai poate fi accesat de pe reţeaua folosită la parlamentul britanic. Din 89 încoace România a tot importat şi ea de la occidentali piese pornografice second hand şi comportamente sexuale deviante. Voaierismul acestora este o violare a intimităţii celor care trăiesc conform principiilor şi normelor moral-creştine; o agresiune asupra noastră, o încălcare a dreptului nostru de a alege, o încercare de impunere a mizeriei lor împotriva voinţei noastre, care ne fac să ne simţim  agresaţi şi discriminaţi. Toate aceste manifestări degradante se simt ca un viol la nivel psihic şi emoţional.

Autor: Maria Diana Popescu

Sursa: Ziarul Natiunea