Steven Van Groningen mă zăpăceşte la fiecare gest: “Îmi pasă. De aceea am fost în piaţă”, a explicat, pe Facebook, acest olandez care este preşedintele băncii austriece Raiffeisen Bank, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (lung timp preşedinte şi al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României), după ce prezenţa sa, în Piaţa Victoriei, la protestele contra Ordonanţei 13, a fost criticată de Preşedintele PSD Liviu Dragnea, Ordonanţă care, la rândul său fusese criticată de însuşi preşedintele României Klaus Iohannis, că încurajează corupţia, motiv pentru care şi el a ieşit în stradă la proteste şi toate astea ar fi îndeajuns de lesne de inţeles, dacă, taman acuşica, Iohannis nu şi-ar fi pierdut casa din Sibiu în urma unei sentinţe judecătoreşti care îi caracterizează reaua credinţă în însuşirea ei, o casă pe care i-a închiriat-o lui Raiffeisen Bank România (unde, după cum tocmai am spus-o, onorabilul Steven Van Groningen este preşedinte) şi care i-a vărsat chirie de câteva sute de mii de euro care îi rămân la teşcherea.
Nu este bine să ştii atâtea. Îţi ies fraze lungi şi ţi se face mintea titirez. Care-i rău şi care-i bun? Indubitabil, Dragnea-i rău, Ordonanţa era o porcărie, dar el a acuzat că piaţa s-a umplut de corporatişti şi, într-adevăr, Van Groningenii erau acolo, cu nevasta, copii şi cu proprietarul sediului închiriat băncii lui, ca să protesteze contra corupţiei, când zvonurile mincinoase de mai de mult asertau că banii de şperţ îi parvin onorabilului exact din umflarea preţului chiriei, devalizând banca şi împărţind cu proprietarul diferenţa faţă de preţul real al închirierii.
Când am scris despre asta, am precizat că este o minciună. Aşa fac şi acum: este o minciună. Şperţul ăla de şapte milioane de euro, despre care vorbeau minciunile, trebuie să fie tot o minciună şi o spun în clar: este tot o minciună. “Trebuie să avem toleranţă zero pentru corupţie”, a spus Van Groningen, cu vreo şase ani în urmă, dar atunci nu mă zăpăcea, pentru că nu ştiam prea multe şi nu-mi făcea mintea titirez. Astăzi, însă, ştiu mai multe. Haideţi să vă arăt.
În numărul său din ianuarie, dedicat României, Revista Global Capital, aparţinând Euromoney Group, a scris: “Romania’s Ministry of Public Finance and GlobalCapital organised a high level gathering of investors and industrialists in Bucharest on October 26, entitled Romania: Delivering Returns in a Challenging Global Economy. It was sponsored by Raiffeisen Bank”. Să zicem că nu ştim engleză şi citim engleza în româneşte: “România Minister Public Finanţe and GlobalCapital au organizat ceva cu investori şi industrialişti în Bucureşti, 26 octombrie, entitulat România, aşa şi aşa, Economi Globala. Sponsored de Raiffeisen Bank”. Wow! Adică, văleu!
Vă mai amintiţi cum, anul trecut, s-au chinuit toţi – Raiffeisen Bank România a lui Steven Van Groningen, Raiffeisen Bank Viena a lui Karl Sevelda, Ministerul Finanţelor al tehnocratei Anca Dragu şi Revista Global Capital a lui Euromoney Group – să nege şi/sau să limpezească cum a ajuns Raiffeisen Bank să-l aducă pe ministrul german al finanţelor Wolfgang Schäuble la Anca Dragu-n Bucureşti?
Dacă nu vă amintiţi, atunci vă ajut -reiau alăturat comunicatele şi mesajele oficiale primite la Redacţia BURSA, în urma articolului “DUPĂ CE A AMENINŢAT STATUL CU JUDECATA, IAR GUVERNUL A TRIMIS LEGEA CONVERSIEI LA CCR / Raiffeisen Bank a sponsorizat evenimentul Wolfgang Schäuble” (BURSA / 27.10.2016).
* Precizările Ministerului Finanţelor Publice
“Ministerul Finanţelor Publice NU a primit nicio finanţare de la Raiffeisen Bank pentru evenimentul cu tema “România: oportunităţi de investiţii într-o economie globală plină de provocări”. Evenimentul de ieri dedicat mediilor investiţionale a fost realizat în parteneriat cu Grupul Euromoney care a pus la dispoziţie infrastructura necesară şi care a moderat cele două sesiuni de discuţii.
Ministerul Finanţelor Publice a fost implicat în transmiterea invitaţiilor vorbitorilor şi participanţilor la eveniment, precum şi în realizarea prezentărilor şi a materialelor de presă”.
* Precizările Raiffeisen Bank
“Raiffeisen Bank nu a sponsorizat Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi nici evenimentul «România: oportunităţi de investiţii într-o economie globală plină de provocări». Evenimentul a fost organizat de grupul Euromoney cu care Raiffeisen Bank International (grupul mamă de la Viena) are o colaborare mai largă editorial şi pe evenimente pe întreg anul 2016.
Pe baza acestei colaborări, organizatorii au decis să pună logo-ul Raiffeisen Bank pe bannerul evenimentului (considerându-l bonus), iar acest lucru a generat acest articol”.
De asemenea, departamentul de marketing din Viena al Raiffeisen Bank International a trimis următoarele explicaţii: “Evenimentul «Româ-nia: oportunităţi de investiţii într-o economie globală plină de provocări» a fost organizat de Global Capital, o revistă specializată, aparţinând Euromoney Group. Global Capital va publica de asemenea o ediţie despre România şi despre eveniment, în noiembrie, iar Raiffeisen Bank International, cu sediul în Viena, este unicul sponsor al publicaţiei, dorind să îşi sublinieze angajamentul pentru Europa Centrală şi de Est, în general, şi pentru România, în particular.
Global Capital a fost recunoscător pentru această susţinere şi a decis să afişeze logo-ul Raiffeisen şi la conferinţa din Bucureşti, fără să notifice Raiffeisen Bank International sau Raiffeisen Bank România.
Din păcate, acest gest de bună intenţie a rezultat, evident, într-o neînţelegere în România”.
* Precizări de la Revista GlobalCapital
Ruth Beddows, Director GlobalCapital, ne-a transmis:
“În ultimii 29 de ani, GlobalCapital (ziarul dedicat pieţei de capital al Euromoney) a organizat mese rotunde despre anumite ţări şi despre piaţa de capital.
Puteţi vedea o selecţie aici – http://www.globalcapital.com/special-reports-archive/2016
GlobalCapital a găzduit o masă rotundă, ieri (n.r. miercuri), la care Raiffeisen Bank International (RBI), cu sediul în Viena, a fost sponsor. Ministrul Schäuble nu a participat la masa rotundă.
Masa rotundă va fi reflectată şi afişată pe site-ul nostru (la link-ul de mai sus) şi relatată în versiunea print, peste câteva săptămâni.
Motivul principal al RBI pentru acest angajament este să promoveze România în rândul comunităţii internaţionale, precum şi să se promoveze pe sine şi abilitatea sa să susţină afacerile în Europa Centrală şi de Est, în general, şi în România, în particular”.
Ediţia revistei Global Capital des-pre România, promisă pentru noiembrie de Raiffeisen Bank, nu a apărut în noiembrie, ci în ianuarie.
În ea scrie că evenimentul despre care Raiffeisen Bank susţine că nu l-a sponsorizat, a fost sponsorizat de Raiffeisen Bank.
Ca să fie mai clar, o pot scrie şi în ordine inversată: Global Capital susţine că Raiffeisen Bank a sponsorizat evenimentul pe care Raiffeisen Bank spune că nu l-a sponsorizat.
Revista a apărut în ianuarie, eu public în martie: i-am lăsat lui Raiffeisen Bank o lună, să aibă timp să nege informaţia publicată de revista Euromoney.
Nu a negat-o.
Nu a negat-o decât în BURSA, în noiembrie.
Cineva minte.
Global Capital minte?
Se poate.
Dar de ce ar face-o?
Poate că are vreun interes, dar nu-l văd.
În schimb văd ce interes să mintă ar avea Raiffeisen Bank România a lui Steven Van Groningen, Raiffeisen Bank Viena a lui Karl Sevelda, Minis-terul Finanţelor al tehnocratei Anca Dragu şi eventual, chiar şi ministrul german al finanţelor Wolfgang Schäuble: Legea dării în plată şi Legea conversiei creditelor din franci elveţieni.
Raiffeisen Bank a ameninţat Statul Român, în mod public, să-l târnoseas-că prin instanţele de judecată internaţionale, pentru aceste legi.
Banca Naţională a României, printr-un articol publicat de Daniel Dăianu în BURSA, a replicat că, în eventualitatea că banca austriacă ar da în judecată Statul Român, chiar dacă ar avea câştig de cauză în instanţele internaţionale, totuşi şi-ar pierde clientela, în urma ostilităţii arătate faţă de publicul românesc.
În schimb, ministrul finanţelor de atunci, Anca Dragu, a adoptat, potrivit unor surse din piaţa bancară, o atitudine contrară lui Daniel Dăianu – ea ar fi spus, într-un grup restrâns, că, în cazul unui proces internaţional pe subiectul celor două legi, nu ar catadicsi nici să trimită avocaţi pentru reprezentarea intereselor Statului Român, pentru că procesul, oricum, ar fi pierdut.
Implicit, astfel, Anca Dragu şi-a manifestat deplina disponibilitate să coopereze cu Raiffeisen Bank, împotriva legilor promovate de Parlament.
Rezultatul a fost că, probabil, Raiffeisen Bank şi-a făcut socotelile, îi va fi dat dreptate lui Dăianu că şi-ar pierde clientela şi a găsit că-i mai bine să-i ofere Ancăi Dragu un avantaj politic şi de imagine, astfel că i l-a servit pe tavă, la Bucureşti, pe Wolfgang Schäuble, cel mai puternic ministru de finanţe din Europa, faimos pentru influenţa exercitată în momente cheie ale accidentelor Uniunii Europene, precum falimentul Greciei.
Wolfgang Schäuble a venit nitam-nisam (este de obsevat că Global Capital habar n-avea că Wolfgang Schäuble a participat la evenimentul din propria organizare: “Ministrul Schauble nu a participat la masa rotundă”, scrie Ruth Beddows, director GlobalCapital, în lămuririle pe care ni le-a transmis).
Wolfgang Schäuble nu a ştiut să explice de ce a venit la Bucureşti.
Wolfgang Schäuble a declarat că a venit la Bucureşti pentru că era frumos afară.
Ministerul nostru de finanţe a refuzat să ne dea vreo explicaţie a motivului vizitei lui Wolfgang Schäuble.
Ministerul externelor nu s-a simţit în măsură să precizeze de ce natură a fost vizita lui Wolfgang Schäuble – dacă a fost în vizită oficială de lucru, de stat sau privată – şi ne-a trimis la Ministerul Finanţelor să ne lămurească.
Et caetera.
Rămâne că Wolfgang Schäuble a venit la Bucureşti că era frumos afară şi este treaba noastră să ne imaginăm ce motiv poate să aibă Wolfgang Schäuble ca să considere că s-a făcut frumos afară.
În ocazie, Wolfgang Schäuble s-a mai întâlnit şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la o masă despre care nimeni din presă, în afară de BURSA, nu a aflat.
Ulterior vizitei lui Wolfgang Schäuble, meandrele concretului Legii dării în plată şi conversiei pe la Curtea Constituţională, au făcut să nu mai fie necesară inculparea Statului Român în instanţele internaţionale.
Raiffeisen Bank s-a răzgândit să ne mai dea în judecată, întorcând talerul pe faţa contribuţiei austriece la propăşirea României, prin ediţia Global Capital care ne-a fost dedicată.
Dar, în ianuarie, când a apărut ediţia, totul era, deja schimbat, Cioloş nu mai era premier, Dragu nu mai era ministru, iar discursurile lor, publicate în revistă, nu mai aveau nici un fel de valabilitate, pentru că PSD a venit la guvernare cu o viziune politică bine conturată şi relativ opusă celei corporatiste a tehnocraţilor.
Evident, discursurile tehnocraţilor nici nu avuseseră niciodată vreo importanţă reală, fuseseră un pretext bun de adus Schäuble, iar pretextul a funcţionat.
Steven Van Groningen n-ar fi ieşit niciodată la vreun protest contra lui Dacian Cioloş şi Anca Dragu, indiferent de câte Ordonanţe 13 ar fi dat.
În limba română, avem mai multe cuvinte pentru mită – mită şi şpagă sunt ruseşti, bacşiş şi rufşeţ sunt turceşti – provenind din limbile celor care ne-au ocupat.
Mulţumim limbii germane pentru “şperţ”.
Autor: Make
Sursa: Bursa.ro