“Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor” (CPJ – The Committee to Protect Journalists), organizaţie neguvernamentală ce promovează libertatea presei în lume, cu sediul la New York, a precizat, în cadrul raportului său anual intitulat ‘Atacuri împotriva presei’, dat publicităţii la 12.02.2014, că programul derulat de Agenţia Naţională de Securitate (NSA) din SUA pentru colectarea de date din cadrul comunicaţiilor cetăţenilor reprezintă o ameninţare directă la adresa jurnalismului în era digitală, riscând să distrugă încrederea dintre reporter şi sursele pe care se bazează majoritatea investigaţiilor.
Geoffrey King, coordonatorul CPJ pe probleme privind Internetul, a avertizat că programul NSA ameninţă să creeze suspiciuni în ceea ce-i în priveşte pe jurnalişti şi să îi expună pe aceştia la activităţile de spionaj derulate de agenţiile guvernamentale.
“Prin stocarea unui volum impresionant de date pentru perioade lungi de timp, NSA ar putea să îşi dezvolte capacitatea de a recrea activitatea de cercetare a unui reporter, de a reconstitui acţiunile unei surse şi de a asculta conversaţiile anterioare.“
“Să oprim NSA cât încă mai putem!”
În emisiunea “Exclusiv” a postului de televiziune CNN International: din 13 februarie crt., senatorul republican american Rand Paul, Matt Kibbe, preşedintele organizaţiei non-profit “FreedomWorks”, şi Ken Cuccinelli, fost procuror-general al statului Virginia, au anunţat intentarea unui proces colectiv împotriva Administraţiei SUA, prin care se solicita suspendarea programelor NSA prin care s-au intruzionat libertăţile fundamentale.
În motivarea acţiunii se arată: “(…) Dezvăluirile din anul 2013 potrivit cărora NSA colectează şi stochează metadate ale convorbirilor telefonice şi e-mailurilor aparţinând mai multor milioane de cetăţeni americani – fără a exista suspiciuni cu privire la comiterea vreunei infracţiuni – au reprezentat un apel la trezire pentru ţară. (…) Acestea nu sunt acţiunile potrivite unui stat care cândva era considerat un model de perfecţiune în domeniul libertăţii şi un exemplu pentru restul lumii. (…)
Ni s-a spus că aceste măsuri intruzive şi neconstituţionale sunt necesare pentru a ne proteja de forţele terorismului internaţional. Ni s-a spus că renunţarea la dreptul la intimitate este un preţ mic care trebuie plătit pentru a putea dormi în siguranţă. Respingem această premisă. Susţinem o Americă sigură, însă nu acceptăm noţiunea că este nevoie de o stare de supraveghere pentru a menţine în siguranţă viaţa şi libertatea cetăţenilor americani.
(…) Nu există niciun argument pentru menţinerea unui program de supraveghere care a eşuat în obiectivele pe care şi le-a propus.
(…) Pentru aceste motive, am ales să intentăm un proces colectiv în numele tuturor cetăţenilor americani ale căror drepturi au fost încălcate de programele neconstituţionale de spionaj ale NSA.
Solicităm emiterea unei decizii care să confirme că acţiunile de culegere în masă a metadatelor convorbirilor telefonice efectuate de cetăţenii americani, fără o justificare rezonabilă, încalcă Amendamentul al 4-lea al Constituţiei SUA şi cerem ca aceste programe să fie suspendate imediat, iar toate informaţiile colectate anterior să fie şterse din bazele de date ale Administraţiei.”
“În SUA, libertatea presei este mai restrânsă decât în România” (“Tagesspiegel” din 13.02.2014 – Sonja Alvarez)
Ptrivit organizaţiei Reporteri Fără Frontiere, Statele Unite ale Americii au coborât în clasamentul global privind libertatea presei. America se situează pe locul 46, după state precum El Salvador şi România.
(…) “În SUA, persecutarea de către stat a jurnaliştilor de investigaţii şi a surselor acestora din cadrul autorităţilor de securitate a atins un nivel fără precedent”, a declarat un purtător de cuvânt al organizaţiei Reporteri Fără Frontiere.
Germania se situează pe locul 14 (din 180 de state) – după ce, în anul precedent, a ocupat locul 17 -, fiind depăşită de Noua Zeelandă, Estonia şi Cehia.
După cum se afirmă în raportul organizaţiei, şi în Republica Federală Germania există cazuri de jurnalişti urmăriţi de autorităţi de securitate interne şi externe. Un exemplu îl constituie supravegherea, timp de mai mulţi ani, a mai multor jurnalişti de către Apărarea Constituţiei din Saxonia Inferioară. În plus, la adresa unor reporteri au fost lansate, în repetate rânduri, ameninţări din partea unor neonazişti, salafişti sau din mediul infracţional.
Jurnalişti anchetaţi în Franţa pentru că au “adus atingere intereselor fundamentale ale naţiunii” (“Le Point” din 13.02.2014)
Potrivit săptămânalului francez “Le Point” (Marc Leplongeon, “Strict secret versus libertate de exprimare”), Olivia Recasens şi Christophe Labbe, jurnalişti francezi ai publicaţiei „Le Point” şi Didier Hassoux, jurnalist de la săptămânalul satiric „Le Canard enchaîne”, sunt cercetaţi pentru că au dezvăluit identitatea şi funcţia unor angajaţi ai Direcţiei Centrale de Informaţii Interne (DCRI).
Cartea acestora, “Spionul preşedintelui, în centrul poliţiei politice a lui Sarkozy”, este criticată pe motiv că aduce atingere intereselor fundamentale ale naţiunii.
Cinci funcţionari ai Direcţiei Centrale de Informaţii Interne (DCRI) au depus plângere. Ei au invocat un nou articol, 413-13 din Codul Penal, introdus în legislaţia franceză prin “Legea de orientare şi programare pentru performanţa securităţii interne “(Lopsi), adoptată în 2011.
Autor: Aurel I. Rogojan
Sursa: Cotidianul