Am in vedere tarile nordice si Japonia situate in prima categorie, si cele din America Latina, America Centrala, Africa, Idonezia, Asia in a doua categorie (am exclus tarile mari ca SUA, China, Rusia).
Desi nu au resurse, tarile din prima categorie sunt cu un nivel de trai ridicat, si celelalte cu un nivel de trai sub medie.
Ce a propulsat pe primele si ce le-a tinut in loc pe celelalte?
Adeptii filozofiei “omul sfinteste locul”, vor spune ca diferenta o fac conducatorii.
Multe din aceste natiuni au conducatori si politicieni anonimi si au sisteme de guvernare diferite, republici, monarhii, etc.. Conducatorii sunt cei pe care i-au ales cetatenii, sau cei care s-au impus. Fiecare tara are un tip de sistem, multe au acelasi sistem politic si totusi conducerea si performantele sunt diferite.
O caracteristica a celor doua categorii de tari este nivelul diferit de dezvoltare a societatii-civile, modul cum se implica cetatenii in viata politica si sociala, si in special preocuparea pentru proceduri, pentru suprematia si chiar dictatura legi, in contrast cu tarile subdezvoltate unde autoritatea liderilor este puternica si legea este slaba.
Acolo unde autoritatea, libertatea si puterea liderilor si a functionarilor este supusa reglemetarilor, a procedurilor si a evaluarii, tendintele autoritariste sunt ingradite. Politicienii si functionarii in tarile democrate si dezvoltate servesc interesele cetatenilor, pe cand in tarile slab dezvoltate societati civile imature sau inexistente, societatea este dominata de liderii politici si religiosi
In tarile dezvoltate exista o traditie a organizarii si participarii la activitati de voluntariat sociale, adminstrative, politice si umanitare. Activitatea partidelor este monitorizata de catre cetateni, unii s-au implicat direct in politica fie in partide fie in ONG-uri politice care monitorizeaza activitatea partidelor politice si a guvernelor, altii in actiuni sociale. Cetatenii au pretins sa fie informati, si cand nu au fost de acord cu modul cum o problema a fost rezolvata, au initiat proteste
Conducatorii au fost controlati si evaluati de societatea civila si de partidele care i-au promovat, si cei incompeteti schimbati in timp util, sa nu compromita partidele cu decizile lor.
In tarile slab dezvoltate cetatenii si-au ales conducatorii, dupa care fiecare si-a vazut de problemele lui personale. Viata sociala este ca si inexistenta, si conducatorii fara supervizare la adapostul confidentialitatii pot sa faca afaceri profitabile pentru ei. Puterea este utilzata in scopuri personale si coruptia prolifereaza.
Democratia in aceste tari este mult mai slaba decat in tarile cu viata civica avansata. Multe din aceste tari au regimuri autoritare care se mentin la putere simuland democratia.
Contributia democratie la dezvoltarea societatii o sustin numeroase persoane si institutii
Din pacate societatea romaneasca nu are o societate civica dezvoltata, si nici nu este dorita de puterea care face tot ce-i posibil sa o submineze, pentru ca-i incurca “afacerile” clientelare.
Considaratii teoretice
Şcoala londoneză de economie, Centrul pentru Societatea Civilă, utilizează ca definiţie de lucru: “Societatea civilă se referă la un set de instituţii, organizaţii şi conduite situate între stat, afaceri şi familie. Aceasta include organizaţii non-profit, organizaţii filantropice, mişcări sociale şi politice, alte forme de participare socială şi civică”.
Societatea modernă se structurează prin trei componente:componenta economică componenta politică (instituţiile fundamentale ale statului) componenta societăţii civile, scetorul non-profit, care legitimează sau amendează celelate două componente.
Oportunitatea societatii civile.
“Datorită specificului său, societatea civilă întăreşte legitimitatea democraţiei, multiplică mijloacele de expresie a intereselor, întăreşte conştiinţa şi încrederea cetăţenilor în puterea lor, permite recrutarea şi formarea de noi lideri. (…) Persoanele active in cadrul societatii civile, in calitate de patroni, muncitori din sindicate, specialisti, artisti grupati in asociatii profesionale etc., pot fi regasite ca agenti ai societatii politice, indeplinind functii politice. Alte persoane ramân, însă, doar agenţi ai societăţii civile.” (Sergiu Tamas, “Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civică”, Editura Academiei Române, 1993).
sursa: decantare.wordpress.com