Site icon gandeste.org

Slugă pentru stăpânul mai ‘onorabil’

De 25 de ani, politica externă a României se află sub paradigma că țara noastră, prin șeful ei de trib, trebuie musai să fie slugă la ”cineva”. Lui Ion Iliescu i s-a spus că ”cine-a stat cinci ani la ruși, nu poate gândi ca Bush”, de parcă Bush ar fi fost vreo ”lumină”.

Când Emil Constantinescu a devenit președinte, s-a spus că, gata cu servitutea către Rusia, ne băgăm iobagi la americani, doar-doar vom intra în NATO. N-a fost să fie, decât din a doua, a treia încercare, când le-a convenit ”lor”. Ba, mai mult, Constantinescu a semnat și un dubios acord cu Ucraina, la Neptun!? În fine, Traian Băsescu și-a făcut un titlu de glorie din dorința de a o ”suge de la Marele Licurici, nu de la cel mic” și de a urî cu fervoare Rusia. Dacă asumăm că cel mic e Germania, cam știm cum stăm astăzi.

Adică, în fine, ajungem la zilele noastre. Președinte neamț, echilibrat, ne-a pus Dzeu mâna în cap, ne-am zis. Sigur, am acceptat tacit obediența față de Micul Licurici, că sângele apă nu se face. Dar, ne-am zis, poate e de bine. O relație bună cu Germania și, prin extensie, cu Europa, nu poate decât să ne bucure. Și cu Franța. Și cu Statele Unite, care-au primit un etaj în sediul DNA, pe post de a doua ambasadă. Și dacă e echilibrat, nu ca zăludul de dinaintea lui, o relație corectă, dacă nu cordială, cu Rusia. Or, ce zice dumnealui la Iași, interpelat de un cetățean că ”Ai devenit sluga americanilor, bă!” În loc să spună, măcar de ochii lumii, că NU E SLUGA NIMĂNUI, președintele unei țări care aproape că se învecinează cu Rusia, răspunde: ”Decât a rușilor, mai bine așa!”. Deci, în logica lui Klaus Iohannis, 1. trebuie musai să fi sluga cuiva, și 2. cel mai dezonorant e să fi sluga rușilor – a altora, mai merge.

Nu ne-a trebuit un an să ne dăm seama, din ce în ce mai mulți, că omul e mic în gândire. Nici măcar nu s-a înconjurat de consilieri inteligenți și talentați, care să-i escamoteze contondențele. Discursurile lui – exclusiv citite, niciodată libere – sunt sterile și bolovănoase. Dar când scapă și câte-un porumbel ca cel de duminică, de la Iași, i se vede și lipsa de orizont și profunzime.

Autor: Sorin-Lucian Ionescu

Sursa: ReporterNTV

Exit mobile version