Este un semn bun! In societatea romanesca in ultimele zile au inceput sa se puna intrebari despre iesirea din impas. Toata lumea este de acord ca institutile nu functioneaza si prin mass-media s-a prefigurat o singura strategie. Majoritea sustin ideea ca avem nevoie de oameni integrii la conducerea institutilor, de “leadership”. Ideea de institutii ca sistem conduse pe baza de proceduri, pe care o promovez de cativa ani, nu este sustinuta de nimeni.
Eugen Ovidiu Chirovici scrie in Bloombiz Hologramele ca institutile sunt un soi de holograme sau, cum spunea Maiorescu, un fel de “forme fara fond”… Cred, de asemenea, ca “omul sfinteste locul” si ca unele institutii au fost compromise de prestatia unor persoane/echipe incapabile sa se dovedeasca altceva decit niste mediocritati sau promotori ai unor interese obscure.
La A3 la subiectul despre coruptie, s-a pus la un moment dat problema ce-i prioritar, omul sau institutia, si institutile nu prea au avut “avocati”.
Cristian Parvulescu a sustinut ca exista o corelatie intre nivelul de trai si coruptie si intre tarile cu religie protestanta si cele catolice. Protestanti s-au separat de catolicism tocmai datorita coruptiei preotilor, o corelatie pe care am prezentat-o si eu la pagina societate civila.
SAR si A Mungiu-Pippidi sunt sustinatori traditionali ai mentalitati ca “omul sfinteste locul” si proiectele lor sunt subordonate acestei mentalitati. Vor institutii “curate”, fara corupti.
Eu cred ca avem doua probleme diferite, una de functionalitate a institutilor si alta de viziune si strategie politica, respectiv de ledership.
Ce este Leadership-ul
“Leadership” un “proces de influenţă socială, in care o persoana reuseste, cu ajutorul si suportul celorlalti, realizarea unui obiectiv comun important”.
Ce observam din acesta definitie. Ca leadership-ul se referea la procese sociale care apar foarte rar, cu mobilizare de forte umane importante pentru a invinge o rezistenta sociala si a produce o schimbare majora.
Ledership-ul este necesar in politica, doar atunci cand apar transformari radicale in societate, cand se impune modernizarea societatii.
Partidele pot fie conduse de leaderi, care sa convinga electoratul sa le accepte politicile/masurile pe termen lung, dar politicile ar trebui sa fie consecinta dezbaterilor. Din pacate liderii actuali promoveaza idei fara viziune, ideea schimbarii conducatorilor, desi o vorba spune ca “shimbarea conducatorilor este bucuria nebunilor”.
Ce-am rezolvat daca l-am schimbat pe Ceausescu cu Iliescu, dar clasa politica si-a conservat si si-a intarit puterea si averea? Am beneficiat de niste libertati pana au acaparat economia si de acum pot sa-si impuna punctul de vedere cumparand puterea.
In cazul (non)functionarii institutilor este vorba de o problema manageriala si nu una de selectie umana. Consider selectia umana un rezultata al aplicarii criterilor de evaluare,al motivarii si al procedurilor. Se pare ca sunt printre putinii sustinatori ai managementului, a institutilor guvernate de proceduri, de criterii de valori si de motivatii.
Am avut mai multe subiecte pe tema nonfunctionarii institutilor statului, a justitie sau a servicilor secrete, si chiar a modului cum se conduc sistemele sociale.
Care-i rolul institutilor?
Sa reformeze societatea sau sa rezolve problemele cotidiene?
Evident ca institutile rezolva probelemele cotidiene cu activitati de rutina, repetitive si tehnice.
Institutile nu se conduc cu sprijin popular, deci conducatorii de institutii nu trebuie sa fie lideri cu viziune, ei trebuie sa fie manageri si tehnocrati.
Cum functioneaza si cum se conduc institutile?
Institutile se pot conduce stintific – cu metode de management/proceduri, sau emipric – dupa intuitia conducatorilor.
Justitia face dreptate dupa moralitatea si inspiratia judecatorilor sau dupa legi scrise?
Imparatii, regii si nobilii isi judecau supusii dupa datini si dupa propria judecata despre bine si rau.
Acum suntem, sau ar trebui sa fim, intr-un stadiu in care binele si raul sunt parafate in legi scrise.
Conducatorii moderni isi conduc institutile dupa metode manageriale, dupa proceduri si indicatori de performanta asa cum judecatorii impart dreptatea dupa legi.
Din pacate conducerea institutilor romanesti nu se face ca la carte, se face dupa urche, dupa intuitie si mai ales dupa interese.
De ce nu functioneaza institutile in Romania, si in general in balcani?
De ce nu funtioneaza institutile in lumea araba, in America Latina, in Asia sau in Africa?
Pentru ca reglementarile dupa care functioneaza ele nu sunt atat de dezvoltate ca in Europa si in special in nordul Europei. Activitatea managerilor nu este reglementata, urmarita, evaluata si motivata, respectiv managerii nu sunt repsonsabilizati.
Managerii fara control abuzeaza de functii si utilizeaza resursele in alte scopuri decat cele sociale.
In Europa occidentala cand a aparut o problema nu s-a rezolvat cazul, s-a cautat sa se rezolve fenomenul, adica toate cazurile de acelasi fel. Pentru a rezolva fenomenul s-a conceput o procedura dupa care sa se solutioneze cazurile similare.
S-au facut proceduri pentru evaluarea eficientei conducatorilor si cine nu obtine performenata este inlocuit.
Se poate spune ca societatea occidentala se sprijina pe reglementarea prin proceduri a functionarii sistemului, ca functionarea nu este lasat la cheremul conducatorilor.
H. Ibsen spunea “O comunitate e ca o corabie; fiecare trebuie sa fie pregatit sa treaca la carma.“
Acest lucru este posibil cand fiecare stie exact ce are de facut si isi face munca fara sa-i spuna cineva ce sa faca sau cum sa faca.
Cine a conceput procedurile ?
In societatea occidentala rurala oamenii se cunosteau, se intalneau, discutau si luau decizii despre cum ar fi mai bine sa ….
In aceste discutii unii se afirmau ca lideri de opinie, care nu neaparat erau si conducatori oficiali. Conducatorii nu indrazneau sa incalce opinia obstii, si asa s-a incetatenit practica de functionar ca “servitor” al societatii. Cultura s-a transmis, si cand societatea s-a organizat pe natiuni societatea civila s-a organizat in ONG-uri, care participa activ la viata politica si nu lasa puterea fara supraveghere si fara reactie.
Orientul prefeudal si feudal, fiind format din popoare mai mobile/nomade si razboinice, s-a organizat pe princiile ierarhieie militare sau “sultaniste”. Cultura s-a conservat si conducatorii/functionarii sunt privilegiati, oameni deasupra societatii, care cer supunere din partea celor fara functii.
Se poate spune ca exista o diferenta culturala intre statutul functionarilor in societati democrate si al celor din societatile organizate militar.
Cum sunt selectati conducatorii ?
In societatile cu mentalitatile “patriarhale”?
Conducatorii sunt alesi sa “domneasca” peste supusi. Ei iau decizii pentru ca “pentru asta au fost alesi” si “stiu ei mai bine ce au de facut”. Se pune accent pe lidei energici, autoritari si inteligenti care “stiu sa se descurce”.
Societatea nu se implica pentru ca nu-i de competenta ei, isi accepta statutul.
Conducatorii fara control iau decizii subiective, artbitrare si abuzive in interesul lor si al celor care-i sustin la putere. Se formeaza in jurul lor o “fauna” de profitori si lingusitori.
In societatile democrate
Conducatorii trebuie sa fie oameni echilibrati, care si-au demonstrat aptitudinile de organizatori de dezateri, de democrati dispusi sa consulte pe cei afectati, suficient de modesti ca sa accepte ideile celorlati, negociatori si comunicatori ca sa transmita celor care i-au desemnat programul si etapele pe care le parcurg.
Cetatenii considera conducatorii in slujba comunitatii, alesi sa le reprezinte interesele. Interesele importante se rezolva cu participarea cetatenilor cu informarea si consultarea lor. Societatea este activa, constienta ca puterea trebuie supravegheata, controlata si sanctionata.
Unde a aparut alegerile? Evident ca in occident.
Din paralela intre cele doua tipologii de societati si liderii alesi, putem constata in ce tip de societate ne situam.
Cum putem sa evoluam de la o societate orientala de tip “sultanista”, la o societate democrata?
Conducatorii nu au nici un interes sa cedeze din putere/autoritate in favoarea democratie, dimpotriva vor face tot posibilul sa-si consolideze puterea. Cineva spune a ca democratia trebuie aparata permanent, pentru ca este sub asediul celor care vor sa o controleze.
E o iluzie sa credem a daca in posturile importante ajung oameni respectabili situatia se va schimba.
“Orice puterea corupe si puterea absoluta corupe absolut” (Napoleon Bonaparte).
Orice functionar fara control din partea sefilor va sfarsii prin a deveni despot, si orice partid fara control din partea societatii civile, va incerca sa elimine partidele concurente din viata politica, pentru a se permanentiza la putere.
Solutia este simpla, ca “oul lui Columb”.
E nevoie de o socieatate civila care sa formuleze si sa pretinda clasei politice sa adopte proceduri si criterii de evaluare dupa care sa fie evaluate, recompensate si promovate valorile. Fara criterii si proceduri domneste arbitrariu/subiectivismul, care sta la baza nepotismului, a abuzurilor si a coruptiei.
De ce stam slab la capitolul societate civila?
Mostenirea culturala de la portile orientului, influenta religiei ortodoxe sunt cauzele incontestabile, dar numai asta nu justifica nivelul foarte scazut al culturii politicie si in special coborarea in clasamentul democratiei.
Avem o populatie mai instruita si mai informata decat tarile care ne depasesc ca grad de civism, care constituie premise pentru o emancipare civica si politica rapida.
Nu avem cultura politica pentru ca exista un monopol al mass-media care promoveaza incultura, care evita discutarea temelor importante pentru societate. Exista interesul celor de la putere ca societatea sa fie bulversata pentru a fi dominata. Puterea inca nu a reusit sa o controleze total si mai are nevoie de timp.
“Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” Albert Einstein
sursa: decantare.wordpress.com