Oricât s-ar strădui trompetiștii de serviciu și oficinele sistemului să o ignore sau măcar să o minimalizeze, știrea acesta rămâne una de pagina 1-a. Ieri, doamna cancelar Angela Merkel a sunat-o pe doamna Viorica Dăncilă, premierul României, și a încercat să o convingă ca țara noastră să nu pună piedici proiectului unui gazoduct care ar urma să lege Rusia de Germania.
Proiect intens controversat de care, deja, Franța, până acum a fost cvasiunanim considerată aliatul fidel al Germaniei, s-a dezis. Alăturându-se, astfel, României, Poloniei, Marii Britanii și țărilor baltice în aprecierea cărora gazoductul Nord Stream 2 mărește dependența statelor UE de gazul rusesc. În schimb, România a propus o serie de modificări care ar permite interconectarea Nord Stream 2 cu alte sisteme de transport al gazelor. Chestiunea urmează să fie discutată, azi în Consiliul UE, a cărui președinție o exercită România, iar confruntarea se anunță a fi dură, ținând seama de faptul că poziția Germaniei are sprijinul Austriei și al Olandei, iar presiunile și insistențele doamnei de fier de la Berlin sunt tot mai mari în aceste ore premergătoare dezbaterilor subiectului în cadrul reuniunii Coreper care are loc azi după amiază.
Tot pe canalele de informații circulă intens știrea că, Germania ar fi promis Franței că îi va îndeplini orice dorință dacă își va modifica poziția și va asigura șanse mărite de susținere a planurilor sale. În schimb, despre ceea ce au discutat Angela Merkel și Viorica Dăncilă cam aceleași surse susțin că rămâne „confidențial”. Confidențial sau nu, iată că tot din surse demne de crezare s-a aflat că solicitările Angelei Merkel au primit din partea omologului de la București un ferm refuz. Refuz pe cât de categoric motivat pe atât de demn, care, indiferent că a fost exprimat printr-un „nein” sau printr-un „nu”, este consecvent deciziei Executivului român de a nu trăda interesele Uniunii Europene și ale partenerului său strategic, Statele Unite. Poziția categorică a președintelui Donald Trump asupra variantei germano-ruse a gazoductului fiind, de-acum, bine cunoscută. În plus, pe mai multe surse mai circulă și informația că, astăzi, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, ar intenționa să îl sune pe președintele Klaus Iohannis, precizându-se, însă, că nu Nord Stream 2 va face obiectul discuției ci Ziua Bisericii.
În mare dilemă se află, așadar, domnul nostru președinte! Cel care, chiar azi a declarat că „România trebuie să aibă în dosarele de politică externă reacții rapide, fundamentate și ferme, în acord cu prioritățile majore de politică externă pe care le-a urmărit pe termen lung”. Declarație foarte corectă și bine cumpănită, făcută, ce-i drept, în anumite împrejurări, cu care aș vrea să vedem că președintele Klaus Iohannis rămâne consecvent și în ceea ce privește dosarul Nord Stream 2.
Asta ca să nu mai discutăm, deocamdată, despre faptul că de modul în care se va poziționa actualul chiriaș al Palatului din Dealul Cotrocenilor pentru a ieși din această dilemă pot depinde într-o mare măsură și șansele domniei sale de a câștiga un nou mandat prezidențial.
Autor: Șerban Cionoff
Sursa: Jurnalul.ro