Catre: Senatul Romaniei
Comisia de ancheta privind interceptarile telefonice ale magistratului Corneliu Birsan, judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Domnului Senator Georgica SEVERIN
Presedintele Comisiei senatoriale de ancheta
Stimate Domnule Presedinte al Comisiei senatoriale de ancheta,
Noi, Corneliu BIRSAN, profesor universitar emerit la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, domiciliat in str…, reprezentat prin av. Corneliu-Liviu POPESCU, avocat in Baroul Bucuresti, in calitate de aparator ales,
Avand in vedere scrisoarea Dvs. nr. XXXI/118/25.04.2013,
Avem onoarea a va aduce la cunostinta urmatoarele:
1. Aspecte internationale
Normele internationale conventionale si jurisprudentiale consacra imunitatea judecatorilor Curtii Europene a Drepturilor Omului, ca o garantie a independentei acestora, atat in ceea ce priveste propria persoana, cat si pentru sotul/sotia si copii minori, protectia referindu-se, inter alia, la imunitatea de jurisdictie penala, la secretul corespondentei de orice tip, la inviolabilitatea domiciliului si la protectia bunurilor.
Ca norme internationale conventionale, avem in vedere in acest sens: art. 51 din Conventia europeana a drepturilor omului (ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1994, M.Of. nr. 135/1994), in forma amendata prin Protocolul nr. 11 (ratificat de Romania prin Legea nr. 79/1995, M.Of. nr. 147/1995) şi prin Protocolul nr. 14 (ratificat de Romania prin Legea nr. 39/2005, M.Of. nr. 238/2005); art. 40 din Statutul Consiliului Europei (la care Romania a aderat prin Legea nr. 64/1993, M.Of. nr. 238/1993); art. 18 din Acordul general asupra privilegiilor şi imunitatilor Consiliului Europei (la care Romania a aderat prin Legea nr. 43/1994, M.Of. nr. 176/1994); art. 1 si art. 4 din al saselea Protocol aditional la Acordul general privind privilegiile şi imunitatile Consiliului Europei (ratificat de Romania prin Legea nr. 6/1999, M.Of. nr. 9/1999); art. 22, art. 30 si art. 31 din Conventia de la Viena cu privire la relatiile diplomatice (ratificata de Romania prin Decretul nr. 566/1968, B.Of. nr. 89/1968); Conventia asupra privilegiilor şi imunitatilor Natiunilor Unite (la care Romania a aderat prin Decretul nr. 201/1956, B.Of. nr. 15/1956), aceasta din urma aplicabila prin analogie. Sub aspectul normelor conventionale care intereseaza prezenta cauza, Romania nu a formulat nicio rezerva sau declaratie.
Si normele internationale jurisprudentiale in materia imunitatilor sunt foarte clare, referindu-ne sub acest aspect la: para. 51 si para. 52 din Avizul consultativ al Curtii Internationale de Justitie din 15 decembrie 1989 privind aplicabilitatea sectiunii 22 din articolul VI al Conventiei asupra privilegiilor şi imunitatilor Natiunilor Unite; para. 46 din Avizul consultativ al Curtii Internationale de Justitie din 22 aprilie 1999 privind diferendul relativ la imunitatea de jurisdictie a unui raportor special al Comisiei drepturilor omului.
In temeiul art. 11 alin. (1) si (2) din Constitutie, Statul roman s-a obligat sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile care ii revin din tratatele internationale la care este parte, iar acestea, ratificate de Parlament potrivit legii, fac parte din dreptul intern, fiind direct aplicabile de autoritatile si jurisdictiile nationale.
In raport de informatiile de care a dispus la momentul respectiv, Adunarea plenara a Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin Decizia din 29 noiembrie 2011, adoptata in temeiul art. 4 din al saselea Protocol aditional la Acordul general privind privilegiile şi imunitatile Consiliului Europei, a statuat asupra violarii imunitatii de statutul roman, urmare a perchezitiei domiciliare efectuate la data de 06 octombrie 2011.
2. Aspecte interne
Avand in vedere dispozitiile art. 61 alin. (1), art. 64 alin. (4), art. 65 alin. (2) lit. h), art. 111 alin. (1), art. 124 alin. (3), art. 126 alin. (1), art. 131, art. 132 alin. (1) si art. 133 din Constitutia Romaniei, cele ale Hotararii Senatului nr. 17/2013 pentru infiintarea Comisiei de ancheta privind interceptarile telefonice ale magistratului Corneliu Birsan, judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, jurisprudenta Curtii Constitutionale, practica administrativa a Consiliului Superior al Magistraturii si practica administrativa a Ministerului Public,
Intrucat cele mai multe dintre procedurile judiciare si/sau administrative sunt in curs ori sunt intim legate de proceduri in curs, iar practica Ministerului Public si cea a Consiliului Superior al Magistraturii se arata negative fata de dezvaluirea actelor din procedurile in curs, in special de natura penala,
Va indicam principalele proceduri in care suntem implicati noi si/sau sotia noastra, fara a va putea pune la dispozitie in concret acte in acest sens, urmand ca, in masura in care Comisia senatoriala de ancheta considera acest lucru ca fiind posibil si necesar, sa faca propriile demersuri pentru obtinerea informatiilor si actelor necesare:
– dosarul penal aflat in faza de urmarire penala (fara punerea in miscare a actiunii penale) la Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei, privind pe sotia noastra, Gabriela-Victoria BIRSAN, judecatoare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care are calitatea de invinuita, si in care se regasesc interceptari telefonice; in acest dosar penal noi si sotia noastra am formulat diverse cereri si plangeri;
– doua actiuni in contencios administrativ, introduse de noi si, respectiv, de sotia noastra, impotriva hotararii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a incuviintat efectuarea perchezitiei domiciliare, inclusiv pe baza unor interceptari telefonice, ambele aflate pe rolul Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (prima castigata irevocabil, decizia fiind in curs de motivare, a doua fiind in faza judecarii recursului);
– doua recursuri introduse impreuna de noi si de sotia noastra impotriva hotararilor Sectiei penale a inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-au autorizat si prelungit autorizari de ascultari telefonice si s-a autorizat perchezitia domiciliara, inclusiv pe baza unor interceptari telefonice, ambele respinse ca inadmisibile de Completul de 5 judecatori penal al Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
– o revizuire formulata de sotia noastra impotriva hotararii Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-au autorizat perchezitia domiciliara, inclusiv pe baza unor interceptari telefonice, aflata in faza cercetarilor la Directia Nationala Anticoruptie;
– patru sesizari ale organelor judiciare, formulate de noi si de sotia noastra, privind infractiuni savarsite de diverse persoane, inclusiv privind interceptarile telefonice, solutionate cu neinceperea urmaririi penale pe motivul ca fapta nu exista, solutia fiind mentinuta de procurorul ierarhic superior prin respingerea plangerii, plangerea impotriva solutiei procurorului de netrimitere in judecata aflandu-se pe rolul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; subliniem faptul ca, atat in solutia procurorului de caz privind neinceperea urmaririi penale, cat si in solutia procurorului ierarhic superior de respingere a plangerii, se face vorbire de interceptari telefonice vizand siguranta nationala a Romaniei;
– sesizari disciplinare la Inspectia Judiciara, cereri de acordare a calificativului profesional “nesatisfacator”, cerere administrativa la Consiliul Superior al Magistraturii pentru constatarea absentei calitatii de procuror in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a procurorului de caz, cereri administrative la Ministerul Justitiei si la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru declansarea procedurii de incetare a mandatului domnului Daniel Marius MORAR de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, cereri administrative la Ministerul Afacerilor Externe si la Misiunea permanenta a Romaniei pe langa Consiliul Europei pentru respectarea imunitatii, formulate de noi si/sau de sotia noastra, acestea invocand in general, sub diverse forme, si chestiunea interceptarilor telefonice, toate fiind solutionate negativ ori neprimind nici un raspuns in termen legal.
3. Concluzii
In opinia noastra, actele si faptele, comisive si omisive, provenind de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, politia judiciara, unul sau mai multe servicii de informatii, Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Externe, cu raportare la persoana noastra si a sotiei noastre, Gabriela-Victoria BiRSAN, judecatoare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, reprezinta o violare a imunitatii, precum si a drepturilor consacrate de art. 6 si art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului si de art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie.
Cu referire stricta la interceptarea convorbirilor telefonice si/sau a corespondentei electronice, indiferent ca au fost ale noastre ori ale sotiei noastre, indiferent de pretinsa intemeiere a lor pe dreptul intern (normele procesuale penale, cele privind siguranta nationala, cele privind combaterea terorismului sau oricare altele), indiferent de actul care le-a autorizat (provenind de la un judecator ori de la un procuror), ne gasim in prezenta unei violari grave a normelor juridice internationale clare privind imunitatea, iar serviciul ori serviciile de informatii care a(u) efectuat in concret interceptarile avea(u) obligatia juridica (decurgand din dreptul international direct aplicabil) sa refuze sa execute respectivele autorizatii de interceptare. Refuzul executarii unui ordin vadit ilegal (cum este acela de violare a unor norme juridice internationale clare si direct aplicabile) constituie nu numai un drept, ci si o obligatie, in caz contrar urmand a fi angajata inclusiv raspunderea penala a persoanelor vinovate.
Noi credem ca abuzurile grave comise de cele mai importante componente ale autoritatii judecatoresti, de politia judiciara si de unul sau mai multe servicii de informatii, precum si impunitatea totala de care pana in prezent se bucura autorii actelor de violare a imunitatii si a drepturilor omului si care constituie infractiuni, abateri disciplinare si delicte civile demonstreaza unui observator neutru si obiectiv faptul ca a fost si continua sa fie vorba de o actiune planificata, organizata, desfasurata si protejata cu autorizare de la un nivel extrem de inalt, cu un centru unic de comanda, toti cei implicati constituindu-se intr-un grup infractional organizat, care a subminat grav democratia, statul de drept si drepturile omului.
Tot unui observator neutru si impartial i se poate forma astfel convingerea ca implicarea sotiei noastre in pretinse acte de coruptie nu a fost decat un mijloc, scopul real urmarit fiind determinarea incetarii anticipate a mandatului nostru de judecator european (fapt care, in mod normal, se va produce la 16 decembrie 2013, prin implinirea varstei de 70 de ani). Oricum, scopul a fost partial atins, deoarece din proprie initiativa, pentru a nu exista nicio suspiciune privind impartialitatea noastra, am inteles sa ne retragem voluntar din examinarea tuturor cauzelor privind plangerile individuale impotriva Romaniei (in conditiile in care, in temeiul Conventiei europene a drepturilor omului, participarea judecatorului national la compunerea camerelor si a Marii Camere este obligatorie), ceea ce a afectat inclusiv modul de functionare a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
In acest mod, noi am respectat ceea ce a reprezentat pentru noi credinta profesionala dintotdeauna in infaptuirea actului de justitie. Aceeasi credinta profesionala ne determina insa ca, in mod extrem de ferm, sa utilizam toate procedurile nationale si europene pentru restabilirea starii de legalitate si pentru angajarea corespunzatoare a raspunderii juridice.
In acest sens, toate procedurile administrative si judiciare initiate de noi si/sau de sotia noastra si expuse supra se inscriu in conditiile prevazute de art. 35 din Conventia europeana a drepturilor omului, in vederea utilizarii si epuizarii cailor interne de atac, inainte de sesizarea Curtii Europene a Drepturilor omului cu plangeri individuale, in temeiul art. 34 din Conventie, pentru violarea drepturilor consacrate de art. 6 si art. 8 din Conventie si de art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie.
Din aceasta perspectiva, avem onoarea a solicita onoratei Comisii senatoriale de ancheta constatarea abuzurilor evidente ale autoritatilor statutului roman, decurgand din violarea statutului nostru international, fara ca prin aceasta sa se intervina in vreun fel in infaptuirea justitiei.
In masura in care onorata Comisie senatoriala de ancheta apreciaza necesare lamuriri suplimentare, inclusiv prezenta noastra personala la audierile ce vor fi organizate, va rugam sa ne anuntati in timp util, pentru a putea informa despre aceasta Curtea Europeana a Drepturilor Omului in vederea unei decizii in acest sens, pe care va vom comunica-o de indata.
4. Aspecte de procedura
Prezenta scrisoare de raspuns este redactata de av. Corneliu-Liviu POPESCU, avocat in Baroul Bucuresti, in calitate de aparator ales al judecatorului Corneliu BIRSAN, in numele si pe seama acestuia, in temeiul Imputernicirii avocatiale nr…/08.05.2013, contine 5 (cinci) file, toate fiind semnate si stampilate, si este depusa, impreuna cu imputernicirea avocatiala, prin posta, astazi, 08.05.2013.” – pentru judecatorul Corneliu BIRSAN, aparator ales, av. Corneliu-Liviu POPESCU
sursa: luju.ro