“Dacă priveşti imaginea de ansamblu a crimei organizate … vei vedea o tipologie completă a grupurilor …. mici, mijlocii şi mari, exact ca şi companiile”, adaugă el.
Timp de un deceniu Transcrime s-a dedicat studierii crimei organizate din Europa.
Cercetătorii centrului nu folosesc detectivi particulari, dar în locul acesta se bazează pe “surse deschise”, cum ar fi Poliţia şi Guvernul, precum şi articole, ştiri şi informaţii primite din mai multe surse. Savona spune că există o “multitudine de materiale disponibile.”
Transcrime se află pe punctul de a încheia un proiect ce s-a desfăşurat timp de doi ani “Portofoliul Crimei Organizate” bazat pe investiţiile de afaceri deţinute de grupurile criminale din Europa.
Raportul va fi prezentat la Bruxelles la sfârşitul lunii septembrie.
Cercetările nu se opresc aici
Proiectul “Portofoliul Crimei Organizate” reprezintă doar o parte dintr-un proiect mai mare de cercetare pan-european care vizează colectarea de informaţii cu privire la activele deţinute de către grupurile criminale din toate cele 28 de ţări ale UE.
Savona speră ca proiectul să fie finanţat de către Comisia Europeană şi speră ca lucrurile să înceapă în a doua jumătate a anului 2015. Acesta a adăugat că intenţia este de a realiza “o imagine la cald” despre modul în care arată în prezent crima organizată din întreaga Europă.
Pentru un moment, imaginea este încă una parţială. Cele mai multe cercetări ale Transcrime s-au axat pe Europa de Vest, iar Savona admite că este nevoie de mai multă muncă pentru a evalua mafia din Europa de Est şi Balcani.
Grupări mai mici, dar mai flexibile
Dacă grupările criminale au devenit mai mici în ceea ce priveşte dimensiunea de organizare, însă ele şi-au răspândit tentaculele în mai multe ţări şi în mai multe activităţi.
Agenţia UE de aplicare a legii Europol, estimează că doar un sfert din mai mult de 3.600 de grupuri de crimă organizată din Europa au o singură naţionalitate.
În ceea ce priveşte activităţile ilegale, Transcrime estimează că grupurile de crimă organizată din doar şapte ţări europene – Franţa, Italia, Finlanda, Irlanda, Spania, Marea Britanie şi Olanda – generează aproximativ 40 de miliarde de euro/an din traficul de droguri, bunuri contrafăcute şi exploatare sexuală.
Infiltrarea mafiei în afacerile legitime
Însă, fără îndoială, ceea ce este de-a dreptul tulburător, mai ales pentru agenţiile de aplicare a legii, este infiltrarea de grupuri mafiote în lumea afacerilor legitime.
“Tranzacţiile în economia legitimă … este efectul cel mai important al crimei organizate în Europa”, spune Savona, potrivit EUobserver, descriind modul în care banii lor sunt folosiţi pentru a “polua economia legală.”
Deci, ce fac grupurile de crimă organizată cu câştigurile necinstite?
Baza de date a Transcrime a analizat mai mult de 550 de investiţii separate din cele şapte state membre ale UE.
Lucrul care a atras cel mai mult atenţia a fost operaţiunea de spălare de bani ascunsă de groapa de gunoi de la Glina, România, realizată de grupul mafiei siciliene Cosa Nostra, până când a fost confiscată anul trecut, timp în care grupul Camorra a furnizat servicii de catering pentru o ambasadă naţională din Spania.
Unde sunt investiţi banii mafiei?
“Ei nu investesc în industriile de înaltă tehnologie … ei nu dispun de resurse şi nici nu ştiu exact cum să facă acest lucru”, spune Savona.
În schimb, grupurile de crimă organizată fie ele italiene, ruse, chineze au tendinţa de a pompa bani în construcţii, baruri, restaurante şi imobiliare, în timp ce grupările de crimă organizată chineze au interese extinse în sectorul de îmbrăcăminte.
Între timp, grupările de motociclişti din Spania au tendinţa de a deţine magazine de tatuaje şi operează în industria de securitate privată.
Deşi Italia este centrul tradiţional al crimei organizate din Europa şi Cosa Nostra, Cammora, Puglia şi ‘Ndrangheta generează în continuare mai mult de 10 miliarde de euro/an, Savona spune că influenţa lor este în scădere.
“Grupările de italieni au fost foarte puternice în anii ’80 şi ’90, dar acum sunt mult mai mici şi mai puţin puternice”, spune el.
Savona speră că crearea unui “observator al crimei organizate” va face mai uşoară munca pentru autorităţile care aplică legea.
“Vrem să avem o imagine de încredere, în scopul de a produce indicatori de risc.”
Guvernele încă se mai luptă pentru a ajunge să pună mâinile măcar pe o mică parte din profiturile realizate de crima organizată. ONU estimează că în fiecare an doar 1% din veniturile ilegale ale grupărilor sunt îngheţate sau confiscate.
O nouă directivă UE aprobată de deputaţii europeni şi miniştrii la începutul acestui an are scopul de a face mai uşor pentru Guverne să confişte bunurile şi banii deţinuţi de grupurile de crimă organizată. Însă fără o imagine clară a ceea ce caută şi unde caută, autorităţile ce aplică legea vor continua să rezolve lucrurile în întuneric.
autor: Diana Mateescu
sursa: curierulnational.ro