Site icon gandeste.org

Sarbatorim pana si esecurile

Compania americana Bechtel a reusit sa faca in Romania, in cinci ani, cam tot atatia kilometri de autostrada cati ar fi facut in America in cinci luni. In acest ritm, autostrada Transilvania ar putea fi finalizata in vreo 49 de ani, fapt care ar scoate compania americana de pe orice piata din lume.

Tristul record, sarbatorit cu mare fast tocmai de ziua nationala a Romaniei, ne umple de tot ridicolul pe noi de fapt, ca tara, si in nici un caz pe americani, care ne rad in nas de fraieri ce suntem. Poate cuvantul fraier nici nu este cel potrivit, mai degraba as folosi o alta expresie, dar mi-e jena de dumneavoastra, cititorii nostri.

Autostrada Transilvania se construieste din bani publici si felul in care sunt cheltuiti ei de catre guvernul roman ar trebui sa ne intereseze pe toti, asa cum i-a interesat pe croati, cand tot Bechtel le-a facut o autostrada, inainte de a se muta in Romania.
Culmea, acolo costurile de constructie pe kilometru de autostrada au fost de 5 milioane de dolari, in timp ce la noi acestea depasesc 20 de milioane de dolari pe kilometru. Dar, sa nu intram in amanunte tehnice.

Asadar, avem inca 42 de kilometri de autostrada, care adaugati la cei 270 existenti, ne-ar putea plasa inaintea Albaniei, daca luam in considerare si centura ocolitoare a Pitestiului.

E de sarbatorit un asemenea moment ? Normal, ne spune domnul Emil Boc, pentru ca acesti 42 de kilometri au fost construiti intr-un singur an, adica in vremea guvernarii dansului.

Inainte de a sparge si a bea sampania, domnul Boc ar trebui sa se trezeasca insa din ameteala si sa recunoasca faptul ca cei 42 de kilometri de autostrada se fac de vreo cinci ani, dupa modelul leninist : un pas inainte, doi inapoi.

Portiunea de autostrada data in folosinta (nu mai conteaza ca se lucreaza inca la finisaje), dintre Turda si Gilau, este un fel de centura a Clujului, care face parte din cele opt tronsoane in care a fost impartita autostrada Transilvania, inca de la atribuirea contractului companiei Bechtel.

Pentru aceasta mareata realizare, statul roman a platit americanilor peste un miliard de euro, repet, din banii publici.

Din nefericire, practic, nimeni nu cred ca stie (la Ministerul Transporturilor) cu precizie care este suma reala cheltuita de statul roman in ultimii cinci ani pentru Autostrada Transilvania. Trecut prin trei guverne, acest contract si-a atins scopul lui initial : acela de a sugativa banii publici fara ca cineva sa aiba controlul lor. Sa ma explic.

In momentul atribuirii contractului, fara licitatie, de catre guvernul Nastase, suma avansata pentru constructia autostrazii a fost de 2,2 miliarde euro.

Scoasa din caciula, aceasta suma nu s-a bazat nici macar pe studii de prefezabilitate si fezabilitate, caci acestea ar fi dat un pret cat de cat aproape de realitate. Respectivele studii le-au facut ulterior cei de la Bechtel si nu stim nici pana in ziua de azi ce le-a iesit in urma lor.

De la aceasta etapa s-a trecut la urmatoarea, tot in baza unui plan bine gandit, deopotriva de guvernul Nastase si americani : cheltuirea banului public in functie de ce apare pe parcurs.

Guvernul Nastase a cazut, iar guvernul Tariceanu a preluat contractul cu Bechtel, decis sa faca ordine in el.

In prima etapa, fostul premier Calin Popescu Tariceanu a declarat raspicat ca Autostrada Transilvania nu este o prioritate pentru el, decat in masura in care vor ramane bani la buget, dupa ce vor fi finantate cu prioritate autostrada Bucuresti-Nadlac (coridorul IV pan-european) si autostrada Bucuresti- Constanta.

Dincolo de lipsa totala de realism a domnului Tariceanu, trebuie spus ca aceasta pozitie venea pe fondul unei razbunari pe guvernul Nastase, care apucase sa negocieze cu Bechtel.

La scurt timp insa, guvernul Tariceanu a realizat ca din constructia autostrazii Transilvania se poate jongla usor cu banii bugetului, fie si pentru faptul ca o autostrada de la Bucuresti la Nadlac era imposibil de pornit cu fondurile existente.

Asadar, domnul Tariceanu si-a intors fata catre Bechtel si a inceput sa pompeze bani la autostrada Transilvania cu prioritate, Pentru asta a si numit in fruntea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale un pusti de 28 de ani, tocmai bun sa execute ordinele venite de la Palatul Victoria.

Bine, veti spune, daca tot s-au pompat bani atunci de ce nu au avansat si lucrarile ? Ei, as ! Pai dupa aproape trei ani de stat « pe bara », americanii de la Bechtel aveau nevoie de mult mai multi bani fata de cat le putea oferi domnul Tariceanu.

Cei de la Bechtel si-au acoperit mai intai necesarul « de buzunar » si cu ce le-a ramas au mai sapat pe ici pe colo la autostrada Transilvania.

Va amintesc ca, doar pentru anul 2008, guvernul Tariceanu le-a promis celor de la Bechtel 500 de milioane de euro, pe care, i-a si dat, dupa cum ni se spune. Numai ca, atentie, Bechtel a cheltuit in doua luni peste 140 de milioane de euro.

Or, aceste luni au fost ianuarie si februarie, cand nici macar nu se putea lucra la autostrada.

Am scris la vremea respectiva pe ce tocau americanii banii dati de la bugetul de stat, adica de la noi.

In fine, a venit guvernul Boc, hotarat sa faca ordine. S-a blocat insa si el rapid, caci mostenirea preluata de la guvernele anterioare era extrem de grea. Bechtel inghitea banii romanilor, dar lucrarea se asemana cu cea a mesterului Manole. Pana s-o gasi o Ana ca sa fie sacrificata va mai trece ceva vreme.

In 2009, americanii s-au gandit ca ar trebui sa arate si ei ceva, nu de alta, dar mai au de luat multe miliarde de euro din Romania, caci costurile autostrazii au sarit brusc de la 2,2 miliarde de euro la vreo 10 miliarde de euro. Si vor mai sari, daca vrem sa avem aceasta autostrada.

Necazul este ca renegocierea contractului nu este posibila, lucru pe care americanii il stiu foarte bine. Singura varianta ar fi ca noi sa le facem plinul, dupa cum si-au calculat ei, si, poate, intr-un final, sa reusim sa le furam cateva tronsoane de autostrada, pe care sa le dam altor constructori.

Dar, eu ma intreb : ar fi dispus noul guvern sa faca un asemenea efort ? Caci ce poate fi mai simplu decat sa cheltuiesti bani de la buget, pentru un obiectiv dorit de toti romanii, dar pentru care sa nu dai socoteala nimanui ?

PS. Tot cu ocazia zilei nationale s-a dat in folosinta si pasajul subteran de la Baneasa, o groapa de cateva sute de metri lungime care ne-a costat vreo 50 de milioane de lei, adica dublu de cat se calculase initial. Pai, atunci nu e cazul sa tot sarbatorim?

Analiza de Alexandru Moldovan
sursa: bloombiz.ro

Exit mobile version