România: republică autonomă sub suzeranitatea americană
„S.U.A. au intervenit… în lupta politică internă din România (…) Dacă în anii din urmă Administraţia Americană nu a mai putut identifica lideri politici români care să îi inspire încredere şi să garanteze că parteneriatul strategic româno-american rămâne fundamental, este nu atât pentru că politicienii români corupţi s-au înmulţit, ci pentru că politicienii români competenţi au dispărut – goniţi de frică, de silă, de Justiţia politizată sau de mafiile locale, dar şi transnaţionale” (fostul ministru de externe A. Severin, iniţiator al Parteneriatului strategic S.U.A. – România).
Când îşi propun să acrediteze ideea că România nu este condusă bine, pentru că de vină ar fi „românii corupţi”, aserviţi propagandei americane din România nu doar vor să falsifice realitatea, ci şi să ne incite la un război fratricid având ca scop atât întărirea sentimentului de neîncredere că România se poate autoguverna singură, cât şi culpabilizarea noastră în a decredibiliza valorile democratice consacrate. Prea uşor sunt dispuşi aceştia să uite că (şi) S.U.A. sunt vinovate pentru suferinţele îndurate de poporul român, după ce ne-au vândut la conferinţele din 1945, prin recurgerea la nişte atitudini cinice: mai întâi l-au flatat pe Ceauşescu pentru că le fusese „de mare ajutor” (cum declara preşedintele J. Carter, în 1978), iar apoi – „pentru a obţine o influenţă sporită în România” (cum afirma istoricul L. Wats) – s-au „concentrat pe o schimbare de regim violentă” concretizată în ucideri (ambasadorul american A. Greene a declarat că secretarul de stat J.Backer, înainte de a-l trimite la post la Bucureşti, i-a spus că are sarcina să execute pe soţii Ceauşescu), în confiscarea preluării puterii din „mâna” poporului român în 1989 şi îninfiltrarea de către serviciile secrete globaliste a unor conducători care să „execute” spolierea României printr-un jaf naţional fără precedent! Penetrarea Statului Român, cu astfel de persoane manipulate din exterior, a făcut posibil ca – pe fondul în care S.U.A. trasează viitorul global prin O.N.U., N.A.T.O., U.E. etc – să impună României cum anume să fie condusă ţara şi, raportându-ne existenţa la normele demonice ale „corectitudinii politice”, să ne supună unui consumism bazat pe achiziţionarea de bunuri inutile şi scăderea sub minimul critic al nivelului spiritual naţional (îndobitocirea maselor). Aşa s-a reuşit ca, astăzi, S.U.A. să pună mâna pe România şi, „uitând” că a generat starea de anarhie existentă, i-a alungat din viaţa publică şi pe românii care le-au slujit interesele şi pe cei care ar fi fost capabili să conducă ţara în mod corect! Da, stimaţi cititori, imixtiunea oficială a S.U,A. în problemele României (fie că este vorba de „liniile directoare” ce ni le-au trasat faţă de Preşedinţie, Guvern, Parlament, Justiţie, S.R.I. etc), au transformat ţara noastră într-un „stat vasal al S.U.A.” (conform spuselor lui R. Mc Govern, fost analist al C.I.A.), cu statut de „protectorat american” (conform lui A. Severin), a cărui suzeranitate ne-o creionează reprezentanţi ai Washingtonului aflaţi în contradicţie flagrantă cu legile unei ţări suverane unde sunt acreditaţi (a nu se uita că ambasadorul S.U.A. la Bucureşti şi-a permis să critice prezenţa în România a preşedintelui O.C.E. la Marea Neagră, numai pe motivul că este rus)! Desigur, lumea nouă pe care ne-o întrezăresc americanii, fie de vorbă bună sau forţat, ne aminteşte biblic de „începutul durerilor” (Mt. 24, 8) prin venirea sărăciei şi războaie, de „lepădarea de credinţă” (2Tes.2, 3) provocată la plinirea vremii de legi anticreştine şi, nu în ultimul rând, de apariţia batjocoritorilor (2Pt. 3, 3) care, jignindu-ne, îşi vor ridica proprie lume prin siluire şi torturile din „strâmtoarea mare” (Mt.24, 21). Să urmărim, deci, „firul” contribuţiei S.U.A. la subminarea instituţiilor fundamentale româneşti.
Preşedinţie. Prezenţa preşedinţilor postceauşişti ai României, în S.U.A., s-a constituit mereu în „instrucţiuni” cu diferite consecinţe: Iliescu s-a reîntors în ţară cu ostilitate faţă de curentul naţionalist şi gata să dea curs favorabil diferitelor cereri evreieşti, Constantinescu s-a conformat interdicţiei ca mareşalul Ion Antonescu să fie reabilitat şi a permis aviaţiei americane să atace Iugoslavia ortodoxă, Băsescu s-a reîntors cu lecţia învăţată despre cum să aservească România intereselor F.M.I. şi să gireze supravegherea electronică a populaţiei, iar Iohannis a revenit şi mai hotărât să ne vorbească despre „misiunea sfântă” ca România să îşi asume Holocaustul! Toate acestea sunt „foile de drum” despre care ne-a vorbit prof. univ. A. Rugină, la Antena 1, membru corespondent al Academiei S.U.A. şi fost consilier în diferite guverne americane: „George Bush… nu face ce vrea el… Se vede treaba că trebuie să fac unele precizări, ca să se ştie şi ca să puteţi înţelege mai bine! Dragii mie, lumea asta este condusă de un fel de guvern mondial, format dintr-un grup de circa 250-300 de persoane, super-bogate, super-puternice şi super-bine informate, care trăiesc ca în sânul lui Aavram! Oamenii ăştia deţin puterea absolută pe planetă. În afară de accesul imediat la toate resursele economice şi la cele mai recente descoperiri tehnico-ştiinţifice, multe ţinute în secret, au la dispoziţie, în toate ţările lumii, institute de cercetări psiho-sociologice, cu ajutorul cărora ţin sub control toate popoarele planetei. Acestea le indică personajele politice cele mai potrivite pentru a câştiga alegerile… Practic, toţi conducătorii statelor importante ale planetei sunt aleşi cu binecuvântarea acestui Grup şi toţi cei aleşi nu fac altceva decât să pună în practică directivele trasate de acesta… Da. Şi, ca dovadă, vă aduc la cunoştinţă faptul că, înainte cu două luni de alegerile din 2000, persoana care a câştigat alegerile prezidenţiale a fost în vizită privatăîn S.U.A., iar, la două săptămâni de la câştigarea alegerilor, prim-ministrul proaspăt numit a făcut acelaşi lucru. Au fost amândoi să-şi ia foaia de drum”! Sunt aşadar, după cum s-a dovedit în timp, suficiente indicii că simpatia şi sprijinul S.U.A., faţă de „favoriţii” la conducerea României, se sfârşeşte adeseori cu… un „şut în fund”: în 2004, S.U.A. l-a încurajat pe Năstase la Preşedinţie, dar a câştigat Băsescu (nu ar fi normal ca D.N.A. să cerceteze şi de unde provin „banii negri” daţi de Năstase în campania preşedintelui G.W. Bush, mai ales că avem de-a face cu omul care a dus la final proiectul euro-atlantic început de preşedintele Constantinescu?); în 2009, S.U.A. l-a „împins” pe Geoană la Preşedinţie, dar a câştigat Băsescu (deci degeaba fostul ambasador român la Wahington le-a cântat în strună cât a putut); în 2014, S.U.A. l-a îndemnat pe Ponta să fie preşedinte (prin vicepreşedintele Biden), dar a câştigat Iohannis (sub care, ca „recompensă” pentru că Ponta le-a servit interesele cu destulă punctualitate, americanii i-au dat şansa să guverneze o vreme şi lui Köveşi şansa să îl… pună sub acuzare!)… Până şi Băsescu, cel impus românilor de „emisarul” american P. Gordon după Referendumul din 2012, nu se simte nici el, juridic, prea liniştit…
Cam aceasta ar fi situaţia la nivelul preşedinţilor, într-un joc fără reguli morale, unde până şi consilierii prezidenţiali sunt impuşi la presiunile cercurilor politice din străinătate… Adică de acolo de unde ni se tot vântură, în mod fals, că S.U.A. sunt „patria corectitudinii întruchipate”, iar preşedinţii americani ar fi cei mai puternici de pe planetă… Cât sunt însă de „puternici” şi de „nerefuzat”, ne-a arătat în 2012, soţia preşedintelui francez Sarkozy, Cecilia: sub pretextul că o doare gâtul, ea a refuzat invitaţia la dejun a preşedintelui G. W. Bush şi a optat pentru … o zi de plajă şi cumpărături…
Prof. Costel NEACȘU