În anul 1970, secretarul american de stat, nimeni altul decât Henry Kissinger, întreba: „Pe cine sun dacă vreau să vorbesc cu Europa?”. La 39 de ani, Kissinger poate primi un răspuns: Pe Herman Van Rompuy.
Premierul belgian, Herman Van Rompuy, a fost numit în cursul serii de ieri primul preşedinte al Uniunii Europene, în cursul unui summit al liderilor europeni.
De acum înainte, principala misiune a preşedintelui UE este aceea de a reprezenta organismul în cadrul summit-urilor şi reuniunilor internaţionale.
Până să se cunoască vreun efect palpabil pe plan diplomatic al exercitării noii funcţii, există o serie de confuzii care trebuie clarificate.
Una dintre ele a fost rezolvată chiar de către Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, care a ţinut să precizeze că, în ciuda faptului că UE are acum un lider unic, nu se poate spune că suntem un singur stat, aşa cum sunt Statele Unite.
Practic, de acum este rezolvată problema modului în care Uniunea Europeană este reprezentată pe plan internaţional şi a modului în care aceasta răspunde provocărilor externe.
Este important de remarcat faptul că, în discusul ţinut după ce a fost desemnat, Herman Van Rompuy a declarat că odată cu apariţia funcţiei de preşedinte al UE, s-a mai făcut un pas în procesul de formare a unicei guvernări mondiale.
A doua confuzie care apare este legată de puterile preşedintelui. Contrar a ceea ce se crede sau se poate crede în legătură cu noua funcţie, Van Rompuy nu este chiar preşedintele Europei, ci preşedintele Consiliului european, organism format din şefii sau premierii statelor membre. Acesta nu are absolut nicio putere legislativă.
Ca lider al Consiliului european, preşedintele va trebui, conform Tratatului de la Lisabona, să “faciliteze consensul în cadrul Consiliului”. Reprezentarea UE în cadrul summit-urilor şi reuniunilor internaţionale este o altă atribuţie a acestuia, limitată însă de competeţele Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, funcţie în care a fost învestită britanica Catherine Ashton.
Foarte mulţi observatori internaţionali consideră însă că în timp vor fi lărgite competenţele şi atribuţiile exercitate de preşedintele european.
Cine este Van Rompuy
Nu prea cunoscut în afara graniţelor ţării sale, Van Rompuy a fost cel care a reuşit să aducă un echilibru politic în Belgia, după ce statul s-a confruntat cu o criză politică fără precedent în decursul anului trecut. Citeşte mai mult.
Ce spune presa internaţională despre noul preşedinte
Ediţiile de astăzi ale ziarelor europene au alocat foarte mult spaţiu subiectului legat de alegera lui Herman Van Rompuy.
The Economist: “Un ascetic scriitor de haiku şi un devotat romano-catolic, Van Rompuy are o experienţă destul de mică în ceea ce priveşte summit-urile europene, dar are ani întregi în spate de training în gestionarea conflictelor, în special datorită experienţei pe care a avut-o în serviciul de multilingvism a guvernului belgian.”
Le Figaro: “Van Rompuy este un om discret, expert în arta consensului.”
Le Temps: “Are o autoritate naturală în timpul dezbaterilor, putere de convingere necesară echilibrului de puteteri din cadrul Uniunii, vorbeşte fluent germnaă, engleză, olandeză şi franceză şi are o personalitate fără asperităţi.”
Financial Times: “I-a impresionat pe liderii europeni pentru abilitatea de a concilia şi pentru multilingvism. Au fost, de asemenea, atraşi de faptul că vine dintr-o ţară europeană mică.”
Valentin Vioreanu
sursa: capital.ro