“Pe campul de lupta, armata mea era mai putin numeroasa ca a lor, numai ca am surprins inamicul in flagrant delict in timp ce se ocupa de manevre”, explica Napoleon succesul actiunilor sale militare. In timp ce UE si NATO au intrat de luni de zile in manevre diplomatice complicate, prima organizatie pentru a incerca sa nu mai fie surprinsa de o noua criza majora a gazelor, iar a doua pentru a repara ceva din consecintele sprijinului acordat Georgiei in perioada conflictului si refacerea in regim de urgenta a relatiei vitale cu Rusia, Medvedev face o mutare deosebit de interesanta vizand cucerirea unui spatiu esential in jocul geo-strategic.
Vizita in Egipt, Nigeria, Namibia si Angola are o dubla semnificatie. Politica in primul rand, caci e vorba de linia de forta care uneste cea mai influenta dintre tarile arabe din Orientul Mijlociu cu pietele emergente energetice si de resurse naturale din Africa sub-sahariana. Apoi, pe plan strict economic, deschide portile unei prezente rusesti masive in domeniul strategic al energiei. Sigur, fie daca luam in considerare cateva cifre numai in cazul Nigeriei, spre exemplu, realizam usor miza jocului: 35 de miliarde de barili pe petrol in rezerve neexplorate si 5,2 miliarde metri cubi de gaz. Acordul semnat acum intre Gazprom si National Petroleum Corporation din Nigeria prevede constituirea unei companii mixte pentru exploatarea, transportul si valorificarea acestor resurse. Nu va fi foarte simplu, deoarece in zona se afla concurenti foarte puternici precum Shell, Chevron sau ExxonMobile. De aceea Medvedev a ridicat stacheta, oferind (ca odinioara, Indiei sau Iranului) ajutor rusesc pentru ca Nigeria sa-si poata construi prima sa centrala nucleara pana in 2017, cu o capacitate intre 1-4 GW, capatand poate si un acces privilegiat si la resursele nigeriene de uraniu, considerabile si relativ usor de exploatat. Si ca mesajul de forta sa fie complet, s-a adus in discutie si posibilitatea ca noul sistem ruso-nigerian de productie, exploatare si transport sa fie racordat la viitorul gazoduct transsaharian, proiect enorm sustinut politic cu disperarea suferintei de catre UE tocmai ca formula alternativa de a rezolva actuala situatie de dependenta majora fata de resursele rusesti… Dar pentru care, ca si in cazul Nabucco, nu s-au prea gasit bani. Uite, ca prin miracol, apare o solutie si cum NATO a decis sa reia dialogul extins cu Rusia, de ce n-ar face acelasi lucru si Uniunea Europeana, adevarat intr-un spatiu cu totul nou si care iarasi schimba relatia strategica de putere si ar putea mari dependenta fata de Federatia Rusa.
In fine, tabloul va fi complet daca adaugam noul impuls pe care-l vor lua activitatile din Nigeria (alaturi de cele din Guineea) ale companiei UC RUSAL, un gigant in domeniul productiei de aluminiu controlat de miliardarul Oleg Deripaska. Dar, fapt deloc neglijabil, in Angola (ca si in Africa de Sud), este foarte activa si compania de exploatare a diamantelor Renova (condusa de miliardarul Viktor Vekselberg), iar compania rusa de stat din acelasi domeniu, ALROSA, produce in Angola… Medvedev a continuat deschiderea facuta prin vizita lui Putin din 2006 in Maroc si Africa de Sud, dar, de data asta, aducand la masa negocierilor atuurile majore promise atunci de predecesorul si mentorul sau. Ceea ce, in conditiile actualei crize globale, ar putea sa insemne nu numai o oferta imposibil de refuzat, ci si prima repozitionare majora a Rusiei in spatiul african, noul camp de batalie al jocurilor de influente pe plan global.
Cristian UNTEANU
sursa: ziua.net