Mai mult, firma care a obţinut perimetrul de exploatare şi licenţa de exploatare, Rom Aur SRL, este deţinută 100% de Gabriel Resources BV Nederland, companie unde statul român nu deţine nici măcar un sfert de procent din acţiuni. De asemenea, în zonă activează pe un segment conex o firmă apropiată fostului ministru de Interne Ioan Rus. De altfel, potrivit localnicilor, cu muncitori de la această companie, NapocaMin, s-a efectuat deja curăţarea gurilor vechi de mine din zonă.
Băişoara este o comună din nord-estul Munţilor Apuseni, la o distanţă de 50 de km de municipiul Cluj Napoca. Băişoara, o staţiune montană de interes regional, este menţionată documentar din 1426, iar numele maghiar al comunei este Kisbanya, adică Mina Mică sau Baia Mică. Asta tocmai datorită activităţilor miniere locale din trecut.
Peste ani, în 02.10.2009, ia fiinţă Asociaţia Proprietarilor de Teren Silva – Iara – Băişoara cu membri fondatori Comuna Iara prin primar Popa Ioan Dorin (care va deveni preşedinte al asociaţiei, Comuna Băişoara prin primar Luca Minodora Susana (care va deveni vicepreşedinte al asociaţiei), Composesoratul Băişoara, Composesoratul Muntele Băişorii, Composesoratul Cacova Ierii şi Composesoratul Agriş. Apoi, prin Încheierea civilă 1518/2009 a Judecătoriei Turda, Asociaţia Proprietarilor de Teren Silva – Iara – Băişoara (asociaţie fără scop patrimonial, cu patrimoniu propriu, distinct de cel al asociaţilor, având ca scop principal alegerea şi propunerea gestionarului fondului de vânătoare în cuprinsul căruia persoanele asociate deţin în proprietate mai mult de 15% din suprafaţa acestuia cu care administratorul fondului cinegetic poate încheia contracte de gestiune, sprijinirea proprietarilor asociaţi în gestionarea ternurilor proprietatea acestora conform categoriei de folosinţă respectivă, adusă în asocier de către fiecare asociat, desfăşurarea de activităţi de turism cinegetic şi ecologic) dobândeşte personalitate juridică.
Între timp, la data de 26.09.2006, Municipiul Cluj Napoca, prin Ordinul Prefectului 765 / 20.11.2001, este împroprietărit cu suprafaţa de 1.037 hectare + 200 mp teren cu vegetaţie forestieră din fondul forestier naţional (cu destinaţie forestieră), pe raza Ocolului Silvic Turda, de pe teritoriul comunei Băişoara.
Apoi, Asociaţia Proprietarilor de Teren Silva – Iara – Băişoara, la un an după înfiinţare, pe data de 15.10.2010, trimite către Primăria Cluj Napoca, condusă la vremea respectivă de Sorin Apostu, o scrisoare invitaţie, prin care solicită aderararea la Asociaţie cu terenul deţinut de Primăria Cluj Napoca “în vederea gestionării acestor terenuri deţinute de fiecare persoană juridică”.
În fine, prin Hotărârea de Consiliu Local 452 / 30.11.2010 a Consiliului Local Cluj se aproba aderarea Municipiului Cluj Napoca la Asociaţia Proprietarilor de Teren Silva – Iara – Băişoara cu terenul în suprafaţă de 1.037,2 hectare. Un an mai târzi,u şi Primăria Turda, condusă de un alt democrat liberal, Tudor Ştefănie, a intrat în Asociaţia Proprietarilor de Teren Silva – Iara – Băişoara, cu o suprafaţă de 131,2 hectare din Fondul de Vânătoare 40.
Astfel s-a creat în comuna Băişoara o persoană juridică alcătuită dintr-un conglomerat de Composesorate şi primării ce deţin terenuri în zonă. Terenul arondat acestei persoane juridice este în mare parte terenul sub care de sute de ani se cunoaşte faptul că există zăcăminte auro-argintifere. Drept dovadă minele vechi de sute de ani din Băişoara şi… interesul Gabriel Resources pentru acestea.
În 2005, cu sediul la Roşia Montană, ia fiinţă firma Rom Aur SRL, J01 /881 /2005. Firma este deţinută 100% de Gabriel Resources BV Nederland, companie unde statul român nu deţine nici măcar un sfert de procent din acţiuni. Iar SC Rom Aur SRL deţine licenţe de explorare şi exploatare pentru două zăcăminte auro-argentifere din Băişoara.
Potrivit bilanţurilor fiscale depuse, ROM AUR SRL avea de-a lungul anilor trecuţi câte 5-9 angajaţi şi constant pierderi de sute de mii de lei, ba chiar 1,8 milioane lei anul trecut. În ceea ce priveşte exploatarea de la Roşia Montană, una din probleme este cea legată de exproprieri. Nefiind vorba de un proiect declarat de inters naţional, exproprierile nu se pot face decât cu acordul proprietarilor persoane fizice. Or, la Băişoara, în cazul începerii exploatării, nu ar mai fi vorba de proprietari persoane fizice, ci de proprietar o Asociaţie care include o serie de composesorate şi, mai ales, Primării. Adică instituţii ale statului. Care nu va mai pune piedici exploatării. Oare şi-au pregătit terenul din timp cei de la Gabriel Resources învăţând din greşelile de la Roşia Montană?!
Oricum, la Băişoara lucrurile au început deja să se mişte. Angajaţi ai Rom Aur SRL au curăţat deja vechile guri de mine. Operaţia s-a efectuat potrivit localnicilor cu zilieri din zonă, mai ales cu ajutorul muncitorilor de la cariera de piatră din zonă, de pe raza comunei Valea Ierii, unde licenţa de exploatare e deţinută de Napocamin.
Coincidenţă sau nu, Napocamin este o firmă legată ombilical de Ioan Rus, acţionari fiind Panpetrol Com SRL şi Bene Ioan. Bene Ioan este nimeni altul decât cel care deţine companiile Ben&Ben şi Panpetrol, fiind totodată şi personajul care a cumpărat de curând hotelul Continental din Cluj Napoca, contra sumei de 5 milioane de euro. Aceeaşi Napocamin este una din firmele ce deţin compania RIA Meridian, care a preluat un alt hotel, Meridian, de la Ioan Morar, fostul şef al Direcţiei Silvice Cluj, membru de bază al PDL Cluj Napoca, personaj sub oblăduirea căruia a avut loc masacrarea codrilor Apusenilor, şi artizanul defrişărilor, creatorul reţelei de cotizaţii ale pădurarilor. Mai mult, celălalt acţionar în RIA Meridian este Romproduct Serv, care îi are ca acţionari pe copiii fostului ministru de Interne Ioan Rus, Puşcaş Ioana şi Rus Ioan Alexandru, fiica (căsătorită Puşcaş), respectiv fiul lui Ioan Rus.
Ben Ben SA este una dintre cel mai controversate firme clujene. De-a lungul ultimilor ani, presa a scris că ar avea protecţie de la vârf înalt, fiind una din firmele apropiate de fostul ministru de Interne Ioan Rus. Cert este faptul că în prezent Ben Ben este în… insolvenţă. Potrivit bilanţului din 2011, Ben Ben SA avea pierderi de 18,1 milioane lei şi Datorii de 73,1 milioane lei. De asemenea, în Centrala Incidentelor de Plată, Ben Ben avea 7 file CEC neacoperite şi 1.590 bilete la ordin neplătite, în sumă de 765.533,86 lei, respectiv 65,42 milioane lei! În mod normal, într-o ţară normală şi teoretic şi în România, o filă CEC neacoperită înseamnă dosar penal. De asemenea, în mod normal, într-o ţară normală şi teoretic şi în România, administraţia financiară ar trebui să se lupte pentru recuperarea creanţelor către bugetul de stat. Aţi auzit vreodată de un dosar penal pentru acţionarii sau administratorul Ben Ben?! Nu?! Nici noi!
Bene Ioan, partenerul de afaceri al copiilor lui Ioan Rus, deţine firma Napoca Construcţii, el preluând acţiunile de la Ion Ţiriac şi de la IT Transilvania Invest în 2011. Napoca Construcţii este condusă de fostul şef al PSD Cluj, inginerul Ştefan Dimitriu.
Ioan Rus a deţinut acţiuni, împreună cu Ion Ţiriac, la începutul anilor 2000, în Napoca Construcţii. Rus şi firmele sale nu mai apar în acţionariat, însă firma care deţinea aproape 54% din Construcţii Napoca, IT Transilvania Invest, îi are ca administratori, printre alţii, pe Viorica Hentz şi Dumitru Matiş. Cei doi sunt acţionari, alături de Ioan Rus, în firma de maşini Autosincron. Iar Napoca Construcţii, parte în asocierea cu SC ICCO Systems SRL şi SC Geo Arc SRL, este firma care a obţinut contractul de realizare a pistei de decolare-aterizare de 3.500 de metri, de la Aeroportul Cluj Napoca, investiţie inaugurată zilele trecute. Costurile proiectului sunt estimate la circa 78 de milioane de euro, prima etapă, realizarea pistei de 2.100 metri, presupunând costuri de 40 de milioane de euro.
Iată astfel cum Gabriel Resources şi-a pregătit terenul la Băişoara, învăţând din greşelile de la Roşia Montană şi având alături Primăria clujeană cea veşnic portocalie şi având la doi paşi colosul Ben Ben/Napocamin cel ombilical legat de fostul ministru de Interne Ioan Rus.
Autor: Mihai Petean
Sursa: Cotidianul