Săptămâna trecută, oficiali ai Ministerului Finanţelor anunţau că emisiunea de eurobonduri va fi lansată în termen de două luni, deci până în noiembrie. Practic, Finanţele grăbesc emisiunea pentru a benefica de costurile de finanţare reduse din acest moment, de pe pieţele internaţionale. Randamentul la care se tranzacţionează eurobondurile româneşti cu scadenţa la 5 cinci ani este în momentul de faţă de 5,3%, faţă de 8,5% cât era în martie.
Nevoia acută de fonduri pentru achitarea obligaţiilor curente a determinat guvernul să împrumute tot mai mulţi bani în condiţii nu dintre cele mai bune. Una dintre soluţiile ieşirii de sub presiunea împrumuturilor pe termen scurt – singurele disponibile pe piaţa internă- o reprezintă lansarea eurobondurilor, susţin analiştii economici.
Creditul guvernamental a crescut cu 300%!
Pentru a avea o imagine mai clară asupra gradului de îndatorare al statului român trebuie spus că, potrivit ultimelor informaţii oficiale aflate la dispoziţie, creditul guvernamental a crescut în perioada iulie 2008-iulie 2009 cu nu mai puţin de 300,8 la sută, respectiv până la nivelul de aproape 45 de miliarde de lei, adică peste 10 miliarde de euro.
Restructurarea datoriei publice şi costurile pe care le implică ţin de mai mulţi factori. “Noi căutăm o fereastră de oportunitate. Trendul CDS (costul riscului de ţară – n.r.) este unul descrescător în acest moment, însă orice intervenţie în piaţă îl poate influenţa”,susţine directorul general al Trezoreriei statului, Laurenţiu Andrei.
Alte elemente care trebuie luate în calcul sunt perioada de maturitate şi dobânda. Analistul financiar Bogdan Baltazar susţine că este necasar ca emisiunea de eurobonduri să fie pe cel puţin şapte ani. „Cred că ar fi bine ca guvernul să iasă cu emisiunea de euroobligaţiuni pe o perioadă de 7 ani. Trebuie spus, însă, că dobânda ar fi ceva mai mare, vreo 7% după părerea mea”, a comentat pentru capital.ro Bogdan Baltazar.
Acesta estimează, de asemenea, că emisiunea va fi supra subscrisă. “E uşor să te împrumuţi când ai în spate FMI. Mi-ar plăcea să cred că banii vor fi împrumutaţi pentru acoperirea deficitului şi pentru investiţii dar, din păcate, se pare că vor fi folosiţi pentru plata pensiilor şi a salariilor” a mai spus Bogdan Baltazar.
Marius Guţă
sursa: capital.ro