La prima vedere, am putea zice că liberalizarea prostituţiei s-ar îmbina perfect cu Programul „Prima Casă”, fiindcă tinerele practicante au nevoie mai întâi de un spaţiu unde să-şi desfăşoare activitatea. Numai că reluarea finanţării imobilelor n-ar face decât să scoată un timp scurt economia din criză pentru a o afunda şi mai tare, pe când stimularea serviciilor poate relansa creşterea economică fără a genera un nou blocaj. Serviciile nu necesită mult capital, se lucrează în general cu materialul clientului şi resursele sunt abundente, deci ieftine – creşterea de PIB obţinută în condiţiile unor sporuri de productivitate ar genera şi dezinflaţie.
Ca să detaliem, industria a pierdut teren în favoarea imobilelor. Produsele agroalimentare autohtone au fost substituite cu importuri. Iar, în cele din urmă, atât construcţiile, cât şi comerţul cu bunuri din import au căzut pradă întreruperii fluxurilor internaţionale de capital. Ceea ce face ca în momentul de faţă economia să nu mai aibă niciun motor de creştere. Noroc că România a produs un număr suficient de gherţoi, care au generat un spor impresionant de curve. Iată cum „simbioza” gherţoi-curve poate deveni viitorul motor de creştere al economiei, ce va reface finanţele publice ale ţării.
Dar aici apare o întrebare. Cum vor fi redistribuite taxele? Se vor da cu banii de la curve pensii şi salarii? Dacă ne uităm la taxa pe viciu, care nu respectă principiul ca veniturile colectate să acopere strict cheltuielile pentru combaterea fumatului – se pare că da. Mergând pe acest model, făcătorii de biruri ar putea avea ideea nu doar să impoziteze prostituţia, ci s-o şi accizeze. Cu riscul ca scoaterea prostituţiei din economia subterană să o derentabilizeze şi să o transforme în marfă de export. Dar tot răul spre bine, va mai exista ceva pe care să scriem Made in Romania.
A mai rămas un singur punct de abordat. Piaţa prostituţiei trebuie structurată în conformitate cu standardele europene. Iar dacă structurile există deja, e bine ca ele să devină transparente, pentru ca şi pe această piaţă să se poată calcula indicatori de performanţă. Şi cadrul impune, firesc, o autoritate de reglementare, precum cea de supraveghere financiară, care să apere patrimoniul naţional şi să vegheze cu atenţie la produsele derivate ce pot apărea şi prolifera dacă se legalizează căsătoriile între persoanele de acelaşi sex.
Autor: Ionut Balan
sursa: jurnalul.ro