Polonia
Entuziasmul marilor multinationale de a investi in energia regenerabila in Polonia s-a redus considerabil in ultimul an dintr-un motriv similar celui din Romania. Polonia nu mai are un cadru legislativ stabil din primvara anului 2013, atunci cand guvernul a anuntat ca doreste sa adopte o noua lege a energiei.
Mai mult, premierul Donald Tusk a anuntat in 2013 o strategie contrara liniei europene. “Productia de energie si economia poloneze s-au bazat pe carbune si se vor baza in continuare pe carbune, intr-un mod modern, mai putin daunator pentru mediu. Aceasta va ramane oportunitatea nostra pentru multi ani.” Polonia produce acum 81% din energie prin arderea carbunelui, 8% este energie eoliana, 8% provine din biomasa si 2% este energie hidro.
Putine au fost vocile care au comentat negativ la nivelul UE noua orientare strategica a economiei poloneze, mai cu seama avand in vedere ca Germania se va indrepta tot catre combustibilii fosili, daca actualul guvern Merkel va reusi sa inchida toate centralele nucleare din tara.
Incepand de atunci, investitorii din Polonia stau in expectativa, insa aceasta nu pare a-i costa, in primul rand pentru ca valoarea certificatelor verzi este foarte mare, de peste 100 de euro/MWh si pentru ca sectorul energiei regenerabil este dezvoltat in Polonia, o tara care a ajuns sa produca in 2012 6,15 GW din astfel de surse, fata de 2,5 GW in 2008.
Bulgaria
Reputatia Bulgariei este mult mai proasta printre investitorii in domeniul energiei regenerabile decat este cea a Romaniei sau a Poloniei. Avand in vedere ca fostul guvern de dreapta al lui Boiko Borisov a cazut din cauza protestelor legate de facturile populatiei pentru energia electrica, noul guvern socialist al lui Plamen Oresarski a dus o politica de penalizare a acestui sector energetic, responsabil, prin certificatele verzi, pentru incarcarea facturilor.
In decembrie 2012, parlamentul de la Sofia a votat o lege care impune o taxa de 20% pe profitul companiilor ce produc energie din surse regenerabile. Presedintele Rosen Plevneliev a contestat legea guvernului de stanga la Curtea Constitutionala, pentru ca nu ar garanta conditii egale pentru dezvoltarea unei afaceri. Verdictul nu s-a pronuntat inca. Plevneliev a mai spus ca statul nu ofera niciun serviciu in schimbul taxei impusa marilor companii din domeniul energiei regenerabile.
In schimb, guvernul condus de Oresarski sustine ca aceasta taxa va limita productia de energie electrica eoliana si solara, care creeaza probleme in sistemul energetic national al Bulgariei, fiind o energie instabila.
Este o situatie similara cu cea din Romania si tehnic, si politic. O data, regiunea Romaniei in care se produce cea mai multa energie eoliana este una cu un consum redus (Dobrogea) si astfel energia trebuie transportata sau exportat in Bulgaria, pentru a nu da peste cap sistemul energetic national.
Apoi, ca si in Romania, presedintele Plevneliev face parte din familia politica a PPE. Presedintele Bulgariei a declarat ca el nu sustine lobby-ul marilor companii din domeniu, ci tocmai pe micii producatori de energie regenerabila. Premierul socialist a declarat ca, daca Curtea Constitutionala va respinge legea, atunci guvernul va gasi o noua solutie de a-i taxa pe producatorii de energie regenerabila.
Insa guvernul de la Sofia este banuit de un joc la doua capete, dupa ce compania nationala de electricitate, NEC, a anuntat ca va oferi un contract de jumatate de milion de euro unei companii chineze pentru dezvoltarea unui proiect eolian. Proiectul este criticat de marii investitori si jucatori pe piata energiei regenerabile din Bulgaria: cehii de la CEZ si ruso-italiebnii de la Lukerg (consortiul al Lukoil cu Erg Renew, care au mari afaceri si in Romania si Polonia). Lukerg a avertizat, la fel ca si in cazul Romaniei, ca isi vor limita afacerile in Bulgaria si ca se va orienta catre Rusia.
Ambiţiile României
Asadar, situatia creata de cearta dintre palate la Bucuresti nu este deloc unica in Europa, asa cum doreste sa o prezinte presedintele. Aproape unic in Europa este insa angajamentul luat de Romania in fata Comisiei Europene, de a avea pana in 2020 nu mai putin de 24% din energie produsa din surse regenerabile. Pentru tarile din Europa Centrala si de Est, cunoscute pentru infrastructura industriala neperformanta, a fost un angajament urias. Iar acest angajament a fost luat in timpul guvernarilor Emil Boc. Gratie infrastructurii hidroelectrice, Romania este in graficul pentru tinta din 2020.
Spre comparatie, Polonia s-a angajata ca pana in 2020 sa aiba doar 15% energie regenerabila. Energia electrica provenita din asemenea surse ar trebui, in cazul Poloniei sa reprezinte 19,1% din totalul energiei regenerabile in 2020.
Bulgaria s-a angajat sa ajunga la 16% energie regenerabila in 2020, iar electricitatea ar trebuio sa reprezinte 21%.
Romania s-a angajat insa sa ajunga la 24% energie regenerabila in 2020, cu energia electrica reprezentand 42% din cele 24%.
Preşedintele „verde”
Iar apoi ar trebui sa ne amintim ca pana si cotidianul britanic a publicat un articol in care arata cat de “apropiat” este presedintele Romaniei de producatorii de energie regenerabila. Ziarul britanic arata ca muntii Romaniei, chiar si zonele protejate, sunt mutilati de 500 de microhidrocentrale, in functiune sau in faza de constructie. Cateva dintre acestea apartin unei firme detinute in parte de logodnicul Ioanei Basescu.
”Un raport oficial a identificat 4.000 de locatii potentiale pentru microhidrocentrale. Presedintele Traian Basescu a blocat recent o propunere bine intemeiata a guvernului pentru reducerea certificatelor verzi pentru micro-hidrocentrale cu 24%”, mai scria The Guardian, in februarie anul acesta.
Autor: Calin Marchievici
Sursa: Cotidianul