Compania a precizat că a finalizat forările de la exploatarea Certej, judeţul Hunedoara, iar rezultatele vor fi folosite la actualizarea datelor referitoare la geologia depozitelor. “Activităţile de explorare vor fi orientate către exploatările Brad, Deva şi Muncel, pentru care am obţinut licenţe, forările preliminare fiind anticipate la începutul trimestrului al patrulea”, se arată în comunicatul companiei. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat în februarie trei licenţe de concesiune pentru explorarea resurselor de minereuri polimetalice din perimetrele Deva, Muncel şi Brad, judeţul Hunedoara, companiei European Goldfields Deva.
Eldorado a cumpărat European Goldfields cu 2,4 miliarde de dolari, preluând astfel şi 80% din acţiunile Deva Gold, care dezvoltă zăcământul aurifer de la Certej. Tranzacţia a fost finalizată în februarie. Restul acţiunilor Deva Gold sunt deţinute de statul român, prin Minvest Deva. Deva Gold s-a aflat în toamna anului trecut în mijlocul unui scandal din cauza acordului de mediu primit pentru exploatarea de aur de la Certej. În septembrie anul trecut, ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a dispus prin ordin verificarea, în regim de urgenţă, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, de către Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
Ministrul Mediului a solicitat conducerii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului demiterea directorului executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, pentru că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional.
Agenţia Regională de Mediu Timişoara a anunţat, atunci, că a urmat toţi paşii înaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej şi că legislaţia nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri. Ulterior, Agenţia pentru Protecţia Mediului a depus, la Tribunalul Bucureşti, cererea prin care a solicitat anularea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej.
Eldorado Gold este o companie de explorare, dezvoltare şi producţie a aurului, cu activităţi în Turcia, China, Grecia, Brazilia şi România. În trimestrul al doilea din acest an, Eldorado Gold a obţinut un profit net de 43,3 milioane de dolari, în scădere de la 46,6 milioane de dolari în urmă cu un an. Compania a produs în trimestrul al doilea aproximativ 5 tone de aur, cu 31% mai mult decât în perioada similară a anului 2012, la un cost operaţional mediu de 478 de dolari pe uncie, scrie Mediafax.
4 tone de aur și peste 20 de argint, extrase anual
Canadienii de la Eldorado Gold ar urma să extragă în medie, anual, peste 4 tone de aur şi 20,5 tone de argint.
Deva Gold s-a aflat în toamna anului trecut în mijlocul unui scandal din cauza acordului de mediu primit pentru exploatarea de aur de la Certej.
În septembrie 2012, ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a dispus verificarea în regim de urgenţă a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, de către Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM).
Plumb solicita atunci conducerii ANPM demiterea directorului executiv al APM Timişoara, pentru că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional.
Ulterior, reprezentanții APM Timișoara au anunţat că au fost urmați toţi paşii înaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej şi că legislaţia nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri.
Eldorado Gold este o companie de explorare, dezvoltare şi producţie a aurului, cu activităţi în Turcia, China, Grecia, Brazilia şi, mai nou, în România.
SOS Halkidiki
În Grecia, canadienii de la Eldorado Gold urmează să distrugă întreaga peninsulă Halkidiki. Ei au demarat lucrările pentru crearea infrastructurii necesare exploatării în iunie 2012, când în Skouries, au început defrișările pădurilor antice și extinderea activității miniere.
Acum, peisajul este dezolant, iar dacă lucrările vor continua, o suprafață de 460 de hectare de pădure va dispărea. Odată cu distrugerea lor, vor dispărea sate populate, plaje și site-uri arheologice, printre care și ruinele cetății Stagira, locul unde s-a născut filozoful Aristotel.
Fără apă potabilă. Exploatare cu acid sulfuric
Dincolo de distrugerea patrimoniului cultural și natural al zonei, marea problemă a locuitorilor din Halkidiki va fi lipsa apei potabile. Și asta pentru că aurul urmează să fie scos din adâncuri cu o tehnologie bazată pe acid sulfuric.
Mai mult, broșura activiștilor greci, semnată de specialiști precum cei de la consiliile Rectoratului și cel pentru Mediu ale Universității Aristotel din Tesalonic, avertizează asupra unui adevărat dezastru ecologic.
Peste 3.000 de tone de praf pe oră
Atmosfera ar urma să fie contaminată cu particule de metale grele, în special arsenic. Estimările arată că 3.116 tone de praf pe oră vor fi generate numai de mina de la Skouries.
Specialiștii estimează că praful toxic va circula pe distanțe uriașe, într-un mod similar cu praful provenit din deșertul Sahara.
De asemenea, poluarea cu metale grele a apei va contamina solul, flora, fauna și culturile, chiar și pe o distanță mare de zona activității de mină.
Surse: Income Magazine și Yahoo News