Stupoare pentru ca, din nou, incalcam toate tiparele jocurilor considerate ca fiind normale in interiorul UE, anuntand, printr-o asemenea voce autorizata, ca de fapt nu suntem deloc o tara europeana, ci una din lumea a treia care solicita in urgenta o monitorizare severa a alegerilor. Asta implicand cererea de trimitere a unor echipe extinse de observatori, ca pentru Belarus, Indonezia sau Burkina-Faso. Organismele competente ar fi OSCE, UE, ONU, Consiliul Europei precum si ONG-uri de tip Transparency International, eventual si Amnesty International. Numai ca un asemenea montaj nu se face niciodata, nu s-a facut pana acum niciodata in cazul unei tari membre UE. Motivul este simplu: in momentul in care ne-a fost acceptata candidatura, primul punct considerat ca definitiv rezolvat fiind recunoasterea statului de drept. Ceea ce presupune capacitatea de a organiza alegeri libere si democratice. Romania este primul exemplu de tara membra UE care anunta ca principiul fundamental al aderarii este posibil sa fie incalcat si cere sprijin si supraveghere internationala, autodeclarandu-se republica bananiera. Exista baze pentru aceste afirmatii? Posibil ca Mircea Geoana sa aiba date in acest sens si atunci este obligat sa le faca publice, cerand blocarea, amanarea sau rediscutarea datei alegerilor prezidentiale pana cand nu se face lumina si nu pune cineva ordine in ceea ce este anuntat acum pe plan international ca programarea unei enorme fraude electorale. Daca se dovedeste ca are dreptate, atunci chiar a oprit un proces care putea afecta grav insasi existenta statului, problema extrem de grava de securitate nationala. Trebuie facut foarte repede lumina in acest subiect, pentru ca naste o situatie dramatic de periculoasa pentru reputatia si credibilitatea Romaniei. Tara noastra nu este in situatia de a-si permite luxul sa adopte celebra pozitie “nu stiu, n-am vazut, n-am auzit” in momentul in care, dupa declaratia incendiara a domnului Mircea Geoana, pe plan international se pune deja problema daca urmatorul presedinte al Romaniei, viitorul partener institutional de dialog, va fi ales sau nu in urma unui proces electoral corect. Ca in Afganistan, pentru a da cel mai recent exemplu pe lista. Suntem deja in Absurdistanul romanesc si am facut sa explodeze barierele de securitate. Rezultatul jocului poate sa-l coste mult fie pe Basescu, fie pe Geoana. Dar nu de asta e vorba. Sa ne intrebam cum am putut sa ajungem in situatia asta de toata batjocura. Si sa nu mai curga vreodata lacrimi de crocodil cand auzim cum suntem mereu pusi la capitolul “asa nu”, dati exemplu pentru modul in care nimeni nu mai trebuie sa ne dea vreun sut in fund pentru ca am adoptat demult sportul asta ca principiu fundamental al politicii nationale. Spunem din nou, vorba celor de la AC/DC, “Back in Black”. Numai ca pe noi nu ne aplauda nimeni pentru asta. Pentru a face un rezumat al viziunii de la Bruxelles, suntem cei care au probleme la toate capitolele. Acum si in pregatirea unei fraude care ne poate aduce activarea unei clauze generale de salvgardare, punandu-ne brutal in afara UE. Mai exista o foarte subtire speranta ca institutiile fundamentale ale statului isi vor spune parerea, extrem de urgent, astfel incat sa vedem, atat noi cat si ceilalti, despre ce e vorba. Pana in acest moment, dupa obiceiul casei, toata lumea e plecata la pescuit, sa vada de unde trage mai tare pestele. Nici un fel de reactie. Incredibil. Dezolant. Cumplit de ingrijorator. Si totusi, cine poate da un raspuns, din Romania, daca presedintele tarii va fi ales sau nu prin frauda? Daca nu putem sau nu stim sa raspundem, singura speranta este sa vina politia internationala sa decida. Am ajuns foarte jos. Dar mai este inca loc de mai mult pentru ca, nu-i asa, “vom fi ce-am fost si mai mult decat atat”!
Cristian Unteanu
sursa: ziua.net