Mirajul încasării în 2009 a următoarei tranşe din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) se îndepărtează pe zi ce trece. Asta, după ce Comisia Europeană a anunţat deja că nu ne mai poate vira tranşa de un miliard de euro în acest an. Acest lucru înseamnă că Finanţele vor trebui să împrumute mai mulţi bani de la băncile din piaţă pentru a acoperi cheltuielile statului.
Băncile comerciale vor profita de situaţia delicată a Ministerului de Finanţe şi vor cere dobânzi foarte mari pentru banii împrumutaţi.
Decembrie, termenul-limită
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), s-a arătat destul de sceptic în privinţa şanselor noastre să mai primim banii de la Fond până la sfârşitul anului. „Mi-e teamă din două cauze: prima, că piaţa va interpreta greşit o amânare a tranşei de la Fond, şi a două problemă, una mult mai acută, acoperirea deficitului bugetar”, a spus Isărescu, ieri, la prezentarea raportului asupra inflaţiei.
La rândul său, Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI în România, este ceva mai optimist. El a declarat, ieri, la o conferinţă de presă, că România mai are şanse să acceseze cei 1,5 miliarde de euro în acest an. Însă pentru aceasta trebuie să ne mişcăm „foarte repede”.
Adică, în primele zile ale lunii viitoare, trebuie să avem bugetul statului pe 2010 aprobat de parlament, la fel ca legea pensiilor şi cea a responsabilităţii fiscale. Dintre toate acestea însă, „bugetul pentru anul viitor este chestiunea cheie”, a subliniat Franks.
La finalizarea vizitei în România, delegaţia FMI s-a arătat nemulţumită de cheltuielile necontrolate făcute de autorităţile locale şi de companiile de stat, în condiţiile în care „la nivel central, Ministerul de Finanţe şi-a făcut bine treaba”. Şeful misiunii a spus că pe aparatul de stat nu îl mai încape cureaua.
„Dacă vrei să strângi cureaua fără să se rupă, trebuie să slăbeşti. Aveţi nevoie să ţineţi sectorul public pe dietă, să monitorizaţi ce mănâncă, ce exerciţii face”, a afirmat Franks.
Datoriile companiilor de stat, eliminate într-un an
Totodată, el a criticat faptul că nu au fost luate măsuri pentru reducerea arieratelor companiilor de stat. „Vom lucra împreună cu Guvernul României pentru a găsi soluţii pentru eliminarea acestor arierate până la sfârşitul anului viitor”, a precizat Jeffrey Franks.
Pe de altă parte, reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene au apreciat faptul că BNR a reuşit să îşi menţină rezervele valutare la nivelul cerut, iar inflaţia s-a înscris în ţinta negociată, până la finele lunii septembrie.
Dezgheţul pe piaţa creditelor pentru populaţie şi firme se lasă aşteptat. Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, consideră că relansarea creditării va avea loc abia peste şase luni sau chiar un an. Este o perioadă destul de lungă, având în vedere că banca centrală a făcut primii paşi în această direcţie încă de la începutului anului prin reducerea dobânzii de politică monetară până la 8%, de la 10,25%.
Cursul se ţine tare
Deşi mulţi se aşteaptă ca moneda naţională să se deprecieze către sfârşitul anului, aceasta nu se va întâmpla ca anul trecut, întrucât factorii economici s-au îmbunătăţit, declara, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Ajustarea nu este necesară din punctul de vedere al fundamentelor economice. A fost o îmbunătăţire în primul rând a deficitului de cont curent, care s-a ajustat semnificativ”, a spus oficialul.
Referitor la şomaj, previziunea lui Cristian Popa a fost una relativ apropiată de cea a FMI. „Acesta va continua să crească, dar cu o rată relativ moderată, chiar şi după punctul maxim al contracţiei economice”, a precizat el. Pentru acest an, Fondul estimează o rată a şomajului de 9,6%, urmând să ajungă anul viitor la 10%.
Inflaţia, în ţinta propusă
La capitolul inflaţie, BNR a revizuit în creştere prognoza pentru acest an, de la 4,3%, cât era iniţial, la 4,5%, din cauza majorării accizelor. Astfel, vom reuşi să respectăm ţinta de inflaţie, stabilită la 3,5% plus/minus un punct procentual.
Deficitul bugetar, marea provocare
Cea mai mare provocare pentru ţara noastră va fi reprezentată, anul viitor, de consolidarea fiscală şi de ţinerea deficitul bugetar în limita 5,9% din PIB, consideră viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.
Reprezentanţii FMI spun că, fără măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor, deficitul bugetar va ajunge, anul viitor, la 9% din produsul intern brut (PIB). Jeffrey Franks este de părere că nici anul acesta nu ne vom încadra în ţinta convenită de 7,3% din PIB, urmând să încheiem anul cu un deficit bugetar de 7,8% din PIB.
Delegaţia FMI şi-a îmbunătăţit estimarea pentru creşterea economică din 2009, de la o recesiune de 8,5% la una de 7,5%-8%. „Pentru 2010, se aşteaptă o creştere uşoară, de 0,5%”, a precizat Jeffrey Franks.
La rândul său, Cristian Popa a declarat că economia va atinge apogeul contracţiei economice în trimestrul 3 sau 4 din 2009. „Am putea vedea o cifră mai bună în ultimul trimestru. Există semne de îmbunătăţiri”, a declarat el.
“Deprecierea cursului valutar nu este necesară din punct de vedere al fundamentelor economice. A fost o îmbunătăţire în primul rând a deficitului de cont curent.”,Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României