Discursurile, confruntările, atacurile, urletele, alegerile, uralele s-au încheiat. A trecut şi turul doi şi am ales preşedintele. Cu ce se alege şeful statului? În afară de un fotoliu cu stemă şi o gardă de sepepişti, preşedintele Traian Mircea Antonescu va conduce o ţară pentru care alegerile adevărate de abia acum încep. România va trebui să aleagă între salarii mai mici pentru toţi bugetarii şi concedierea a 140.000 dintre ei. Dacă alegem să nu alegem nimic dintre aceste două măsuri dureroase înseamnă că am ales să renunţăm la următorii bani de la FMI. Deja următoarea tranşă nu mai vine anul acesta, aşa cum fusese stabilit, ci va fi virată în martie 2010. Fără aceste vagoane de euro luate pe datorie, va trebui să punem în balanţă pensiile şi investiţiile. Preşedintele, într-un costum elegant, va jura cu mâna pe Biblie că îşi va sluji ţara şi poporul. Câteva zile după aceea, poporul, mai precis o parte din el care e înscris în sindicate, îl va huidui dacă va ignora promisiunile făcute în campania electorală. Cealaltă parte a poporului, pensionarii, va plânge fluturând facturile încinse de iarnă, cerând gigacalorii mai ieftine în timp ce UE ne “recomandă” eliminarea subvenţiilor. Promisiunile sunt atât de multe încât până şi politicienii le-au pierdut şirul. Unele au fost făcute chiar şi “neoficial”. De exemplu, militarii au aflat că, dacă preşedintele redevine preşedinte, va avea grijă Traian Băsescu să le lipească sporurile amputate la un loc. Dar mai sunt şi altfel de promisiuni, care chiar trebuie respectate. Imediat după ce va fi învestit, preşedintele va fi tras discret de mânecă. Campania a costat scump, iar sponsorii îi vor reaminti în şoaptă că ei sunt acolo. Dezbaterea s-a terminat, dar premierul şi preşedintele mai au un comunicat important de făcut: Români, lăsaţi portofelele deschise! Urmează taxe şi impozite importante pentru ţară!
Marius NIŢU
sursa: gandul.info