Dacă tu, oricare ai fi USL sau PDL, cu politica ta cretină și taxe aberante mă izgonești, îmi distrugi firma, distrugi firma celui care m-ar putea angaja, atunci e de datoria mea să mă împotrivesc și să te izgonesc cu pietre de la guvernarea țării, care este a mea și nu a ta.
Dacă este nevoie, ți-o repet: România este a mea, a rigipsarilor, a zidarilor, a mecanicilor, a inginerilor, a confecționerelor, a culegătorilor de porumb, a celor care muncesc ceva în țara asta de la opt ore în sus, de luni până sâmbătă, fără să se plângă că nu au imunitate de vită încălțată. Și dacă aceștia plâng, nu se lamentează în emisiuni televizate, nu vorbesc de milioane de euro. Ei plâng seara târziu, când ajung acasă rupți de oboseală, fără să-i audă nimeni, plâng că nu au 5 lei să cumpere 2 kilograme de cartofi, să-i facă cartofi prăjiți, a doua zi, copilului care e în clasa a doua și mâine va pleca la școală iar, fără să mănânce nimic.
România e a mea, nu e a ta, boule, ales peste noapte șef de cireada, de alți boi și vaci. Alături de tine, politician incapabil, stau bețivii, boschetarii, aurolacii și restul putorilor din România pe care le-aș strânge de gât cu mâna mea dacă ar fi voie. Eu nu am nevoie de politică, ci tu, politică, ai nevoie de mine. Nu eu ar trebui să plec în țări străine, ca tu să huzurești pe banii pe care eu îi trimit în țară, de pe urma muncii mele.
Eu, muncitorul român, trimit în țară, pentru ca tu să ai bani, cel puțin patru miliarde de euro anual. Tu ce faci pentru mine? Faci ceva să mă aduci înapoi? Ce ai făcut tu, ca eu să fiu împreună cu familia mea? Comuniștii, când au venit la putere acum 50 de ani, au despărțit mii de familii. Au luat bărbatul din familie și l-au trimis în pușcărie sau la săpat la Canal.
Eu în Italia unde muncesc, nu sap canale, dar 11 luni pe an, viața mea departe de familie este pușcărie.
Autor: Manole Marius
sursa: capitalismpepaine.wordpress.com