Moțiunea, adoptată cu o majoritate strânsă (105 la 92) nu este încă o lege, decizia urmând să revină viitorului parlament și viitorului guvern, care se vor instala în 2016. Oricum, eventuala adoptare a unei atare legi nu ar fi o surpriză pentru nimeni. Finlanda este ultima țară nordică rămasă în afara „clubului” alcătuit din „progresistele” Danemarca, Suedia, Norvegia și Islanda.
Important este de remarcat că, și în Finlanda, atacul la căsătorie a început, ca peste tot, cu legiferarea în 2002 a „parteneriatului civil” (propus și la noi anul trecut și eșuat). Aviz naivilor care-și fac iluzii că lobby-ul homosexual va accepta vreodată să se oprească, după ce i se satisface o pretenție: cu fiecare concesie făcută de oamenii politici, va deveni tot mai agresiv, încercând întotdeauna să obțină TOT ceea și-a propus.
Nouă însă, ca cetățeni dintr-o țară majoritar ortodoxă, situația din Finlanda ne ridică întrebări:având în vedere statutul special de Biserică Națională al Bisericii Ortodoxe Finlandeze (prevăzut chiar în Constituție), cum va fi afectată aceasta odată cu eventuala adoptare a noii legi a familiei? În Danemarca, reamintim, statul obligă Biserica Luterană, ca Biserică de Stat, să oficieze un anume tip de „cununii” pentru homosexuali. Avem totuși în vedere diferența dintre „Biserică Națională” și „Biserică de Stat” și că BOF nu este finanțată de la bugetul public, iar statul nu are, teoretic, autoritatea de a interveni în canoanele și dogmatica sa.
Confesiunea majoră în Finlanda este cea luterană (cu cca. 4 milioane de credincioși). Aici lucrurile sunt diferite: Biserica Luterană este una destul de liberală, dar încă zguduită de controverse și amenințări cu schisma, în abordarea „căsătoriei” unisex. Trebuie să adăugăm că situația luteranismului este mai degrabă izolată; majoritatea convârșitoare a protestanților de toate riturile sunt fideli căsătoriei naturale. World Evangelical Alliance (Alianța Mondială Evanghelică, WEA) care reprezintă 600 de milioane de protestanți din toată lumea, are o poziție clară: bisericile și organizațiile membre care favorizează astfel de „învățături” pervertite sunt excluse din WEA. Poate vă amintiți cazul World Vision, una din cela mai mari instituții de caritate din lume, care a revenit asupra politicilor sale cu privire la angajații „căsătoriți” cu persoane de același sex, după ce WEA a început procedurile de dezafiliere.
Slovacia – a 11 țară europeană care are în Constituție definiția corectă a familiei
După una „rece” (la propriu și la figurat), vine una „caldă”: slovacii sunt chemaţi la urne pe 7 februarie pentru un referendum ai cărui iniţiatori doresc să stopeze definitiv legalizarea „căsătoriei” între persoane de acelaşi sex. Convocarea a fost făcută, tot joia trecută, de preşedintele slovac, Andrej Kriska, un susținător al familiei naturale.
Remarcabil însă este că acest referendum are la bază o inițiativă cetățenească: Alianţa pentru Familie a colectat aproape 400.000 de semnături pentru declanșarea procedurilor.
Interesant este că, deja, căsătoria între persoane de acelaşi sex este interzisă în Slovacia printr-un amendament constituțional adoptat de parlamentul de la Bratislava în iunie și care defineşte căsătoria ca o „uniunea între un bărbat şi o femeie”. Însă Alianța pentru Familie merge mai departe și va adresa slovacilor trei întrebări: dacă sunt de acord cu interzicerea „căsătoriei” unisex, dacă sunt de acord cu interzicerea adopției de copii de către cuplurile de același sex şi dacă sunt de acord ca părinţii să aibă dreptul de a-și retrage copiii de la cursurile de „educaţie sexuală”.
Slovacia are 5,4 milioane de locuitori, cu un procentaj de creștini, conform recensământului, de 70%.
Națiunile lumii, la ora mărturisirii
Cu fiecare an care trece, devine tot mai ascuțită această luptă pentru adevăratul suflet al unei națiuni – Familia – încât, în mod clar, practic nicio țară și niciun individ nu va mai putea eluda întrebările majore pe care ea le ridică. În sens spiritual putem spune că suntem cu toții, noi, europenii, chemați să dăm mărturie despre stăpânul pe care îl slujim – căci, se știe, nimeni nu poate sluji la doi stăpâni deodată…
Bun, și acum vestea bună: din punctul de vedere al utorului acestor rânduri, agresorii familiei au cam „terminat benzina”. Priviți harta de mai jos:
Țările desenate în roșu au căzut victime ale unei iluzii colective care i-a făcut pe majoritatea reprezentanților politici să ridice mâna pentru legi care contrazic evident adevăruri esențiale – cum ar fi acela că mariajul este, prin natura și scopul său, o instituție heterosexuală. În afară de cele 5 „nordice” precizate, mai adăugăm aici Marea Britanie și Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg, Spania și Portugalia.
Țările în galben au făcut un pas periculos în aeeași direcție prin adoptarea unor legi care oferă cuplurilor de același sex un statut similar cu căsătoria, chiar dacă sub nume diferit, cedând astfel teoriei eronate conform căreia relațiile homosexuale consensuale necesită recunoaștere și protecție legală la paritate cu cele heterosexuale. Acestea sunt Irlanda, Germania, Elveția, Austria, Slovenia și Cehia.
Țările în verde sunt cele unde bunul simț și rațiunea prevalează: căsătoria este, așa cum a fost mereu, uniunea între un bărbat și o femeie în scopul întemeierii unei familii. Printre ele, România.
În fine, cele 11 desenate cu verde închis sunt „campioanele” care protejează familia prin legea fundamentală, fiind prin acesta, avangarda adevăratului progres social. Conștienți de posibilitatea ca judecătorii activiști de la CEDO sau cine știe ce birocrat de la Comisia Europeană sau ONU să încerce să le impună „căsătoria între persoane de același sex”, cetățenii și politicienii din Polonia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Croația, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Moldova și Ucraina au decis să introducă prevederi constituționale de protecție specială a familiei naturale.
Cu ochii în aceeași hartă, rezultă că sunt 12 țări europene care recunosc aberanta „căsătorie unisex” (punând la socoteală și Finlanda). Neuitând că 12 este încă o minoritate în rândul țărilor europene, observăm că, după flux, urmează refluxul. În ultimii doi ani am început să constatăm că unele națiuni redescoperă, treptat, adevăratul sens al căsătoriei. Printre acestea, Croația și Slovacia – prin referendumuri constituționale; Ungaria – cu constituția modificată în Parlament șiMacedonia – unde parlamentul se pregătește de revizuirea Constituției în același sens. Putem adăuga România, al cărei Cod Civil (legea cea mai importantă care guvernează relațiile sociale, dupa Constituție) a fost modificat în 2010 pentru a statua definiția corectă a familiei și a căsătoriei.
Noua „cortină de fier”
Ce concluzii desprindem din starea de fapt prezentată?
– primo, nicio țară din cele cu roșu nu are înscrisă în Constituție „căsătoria” între persoane de același sex, ceea ce ne dă încredere pentru viitor. În definitiv, legile naturale, chiar marginalizate de pozitivismul juridic al ultimilor 200 de ceva de ani, continuă să existe și să-și facă efectele, iar violarea lor nu poate dura la nesfârșit fără urmări grave asupra societății.
– secundo, o nouă „Cortină de fier” se lasă peste Europa. Priviți cu atenție harta! Cine și-ar fi închipuit acum 25 de ani, la căderea infamului Zid al Berlinului, că nu peste mult o nouă linie de conflict și demarcație va fi trasată în Europa?
– terțo, cu excepția Italiei, unde situația se agravează de la lună la lună și unde se pregătește asaltul pentru legalizarea „parteneriatului civil”, adversarii familiei nu prea mai au unde câștiga teren major. Constituțiile sunt foarte greu de schimbat pentru că necesită vot popular și/sau majorități politice foarte dificil de obținut; iar țările marcate cu verde deschis au început să înțeleagă pericolul care se apropie de ele și, așa cum am precizat mai sus, vor să-și protejeze bunul cel mai de preț prin Constituții.
Va participa România la „contrarevoluție”?
Conștiința creștină este, se știe, incompatibilă cu orice fel de revoluție sau contra-revoluție, dar pentru că termenul „restaurație” poate părea confuz, să-l acceptăm pe cel propus. Va exista, deci, în România o „contrarevoluție” a creștinilor apărători ai familiei? Societatea se schimbă și se secularizează. A apărut, anul acesta, și prima tentativă de asimilare a familiei cu „parteneriatele civile” – relații în afara căsătoriei, „indiferent de sex” și extrem de volatile. Cine știe dacă fereastra de oportunitate – care a fost „testată” în 2007 prin inițiativa constituțională cetățenească ce a stat la baza constituirii Alianței Familiilor din România, din păcate eșuată – nu se va închide mai devreme sau mai târziu.
Mai este încă timp să acționăm! Cine dorește să participe la un proiect de inițiativă constituțională de ocrotire a familiei în România este rugat să ne contacteze fără întârziere.
Post scriptum cu ipocriți
Spre deosebire de bătrâna și anchilozata Europă, în SUA, bătălia pentru căsătorie este la un nivel extraordinar, neatins altundeva în lume. Războiul se poartă pe toate fronturile. „Căsătoria” gay NU este recunoscută la nivel federal, ci doar în anumite state. Asta, deși președintele Barack Obama a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a sprijini lobby-ul homosexual și a asalta legile căsătoriei.
În primăvara anului trecut, un amendament de protejare a căsătoriei din proiectul legii de revizuire a Constituției României a fost eliminat la solicitarea directă a Casei Albe, prin intermediul d-lui Victor Ponta, care în recenta campanie pentru alegeri prezidențiale a pozat în ortodox și apărător al credinței creștine. Ne-am dori să vedem cum administrația Obama intervine pentru soarta homosexualilor din Arabia Saudită, care sunt supuși pedepselor publice și apoi omorâți. Se pare însă că mai avem de așteptat: președintele SUA este foarte cordial și apropiat cu liderul dinastiei saudite. Încă un caz, greu de digerat pentru noi, de aplicare a unei duble măsuri politice.
Sursa: Cultura Vietii