Donald Trump a câștigat alegerile în SUA, dar se pare că asta nu este de ajuns. Asistăm la o luptă între Administrația Trump și vechiul establishment democrat. Nu este o cedare de bunăvoie a puterii.
Protestele, modul în care presa prezintă situația și mai ales felul în care reacționează CIA și NASA ne arată că Trump își dorește o revoluție, iar un sistem ca cel creat de democrați la nivel mondial nu poate să cadă fără luptă.
Pentru a controla sistemul, Trump trebuie să-l dărâme pe cel actual și să construiască altul, de la zero, dar în timp ce votul americanilor a pornit revoluția, serviciile de informații și presa au început și ele contra-revoluția.
Trump are de partea sa majoritatea oamenilor de business din SUA, o parte din FBI și majoritatea din Congres, pe când în partea cealaltă se află democrații cu mult sprijin din partea CIA și NASA, a presei mainstream dar și a miliardarului George Soros. În ceea ce privește sprijinul extern, Trump se bucură de ajutorul Mossad, după ce democrații în frunte cu Obama au sprijinit Palestina și Iranul, dar și de ajutorul tacit al Rusiei. În plan extern, democrații au relații stabile în Franța și Germania, dar și o vastă zonă de influență în Europa de Est, acolo unde vechea administrație este bine înfiptă iar Marea Britanie, se pare, după ultimele dezvăluiri, joacă și ea împotriva lui Donald Trump.
Mizele războiului
Victoria lui Trump este poate cel mai important semn că America și odată cu ea toată planeta își dorește schimbare. Trump este genul de lider carismatic pe care ori îl iubești ori îl urăști, dar nu te lasă indiferent. Tipologia lui Trump a intrat în conflict cu cea a lui Hillary Clinton, care era un manechin parcă prea vechi pentru publicul actual dar și tipologia liderului promovată de Uniunea Europeană.
Liderul promovat de democrații americani și de UE este birocratul, omul din sistem care depinde cu totul de sistem și care, indiferent de situație, rămâne fidel sistemului.
În momentul în care Donald Trump a câștigat, establishmentul mondial a intrat în criză, în prima fază pentru că nu știa în ce ape se scaldă viitorul președinte. Modul brutal în care Trump a respins avansurile establishmentului și oamenii pe care i-a numit pentru cabinetul său au făcut din viitorul președinte o țintă, atât pentru mass-media cât și pentru CIA.
Principala promisiune a lui Trump pentru americani a fost axarea politicii SUA pe probleme interne și nu pe cele externe, dublată de diminuarea bugetului pentru apărare. Asta se traduce în slăbirea prezenței militare americane la nivel mondial și încercarea de îmbunătățire a relațiilor cu Rusia. Practic, Administrația Trump vrea să impună exact contrariul a ceea ce democrații fac deja de 10 ani. Deși această strategie ajută americanul de rând, ea este problematică pentru companiile de armament, pentru armatele private subcontractate de guvernul american și mai ales pentru CIA care, fără armata SUA își pierde din influență.
Victoria lui Trump se simte și în România
Revoluția pornită de Trump se simte și la București unde lupta în interiorul serviciilor a devenit mult mai puternică și deja publică. Războiul Ghiță-Coldea-Kovesi nu ar fi fost posibil fără o destabilizare a establishmentului american în Europa de Est. Diplomația americană este în degringoladă după ce administrația Trump a anunțat retragerea tuturor ambasadorilor, iar pe acest fond și centralele CIA sunt destabilizate.
În acest context cu totul și cu totul special, în România avem dezvăluirile lui Sebastian Ghiță și suspendarea din funcție a directorului adjunct al SRI Florian Coldea. Practic, în România începe o nouă epocă pentru că odată cu trecerea pe linie moartă a lui Coldea cade o întreagă rețea din jurul său. Atât România cât și Statele Unite sunt acum prinse în starea de excepție, modul în care se va finaliza această stare de excepție va fi definitorie pentru politica pentru următorii 20 de ani.
Autor: Alexandru David