Dr. Călin Georgescu este autorul cărților „Pentru un ideal comun”, „Cumpăna Romaniei” și coautorul altor volume printre care: „România 2020”, „Reprofesionalizarea României”, „Şansa României – oamenii”.
Călin Georgescu a practicat sportul de mare performanță. A fost vicecampion naţional al României la judo, sport la care deţine centura neagră. A practicat alergările de fond la nivel profesionist, iar din 1995, deţine centura neagră la karate Shotokan.
Intelligent Life: Cât de importantă este alegerea președintelui României, Klaus Iohannis, pentru viitorul țării?
Călin Georgescu: Alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte al României a fost obținută cu o majoritate clară, dar fragilă. În opinia mea, Klaus Iohannis are obligația de a se face acceptat și sprijinit de toți românii, pe termen mediu și lung. Dar acest lucru nu se poate realiza decât lucrând cu oameni capabili și integri, nu cu personaje deja compromise. Acțiunile președintelui și ale echipei sale trebuie să graviteze în jurul unui mare proiect național, larg acceptat, care să entuziasmeze și să mobilizeze energiile întregii Românii. În același timp, să nu uităm că președintele trebuie să respecte Constituția și să acționeze strict în cadrul constituțional. Țara este condusă de Parlament și Guvern.
Cu prilejul alegerilor din noiembrie, românii au transmis un mesaj clar: nu vrem un președinte care să îndeplinească funcția unui administrator colonial, ci un adevărat președinte de țară, conducătorul unei Românii integre și suverane, capabilă să răspundă cu succes marilor provocări ale acestor timpuri. Ca toți românii, am și eu mari așteptări de la domnul Iohannis, legate în primul rând de realizarea a două obiective primordiale: reașezarea țării într-un proiect de dezvoltare, conectat la marile tendințe globale și rezultat al unui efort independent, subliniez independent, de gândire și acțiune, precum și, la fel de important, redarea demnității poporului român.
În ce constă „Proiectul de țară” pe care îl propuneți din perspectiva celui mai cunoscut expert în dezvoltare durabilă din Romania?
Proiectul de țară denumit „Hrană, Apă, Energie” exprimă ceea ce poate face România în contextul marii crize ce se apropie, în preajma anilor 2020, criza hranei și a apei. În esența sa, acest proiect de țară prezintă viziunea, direcțiile de acțiune, soluțiile și obiectivele specifice ale unei adevărate revoluții a sustenabilității în România. În țara noastră, conceptul de sustenabilitate nu face parte din limbajul clasei politice. Sustenabilitatea este însă o necesitate vitală, e însăşi esenţa proiectului de ţară pentru următoarele decenii. Revoluţia bolşevică a centralismului și autarhiei şi revoluţia neoliberală a globalismului sunt inginerii sociale şi economice în care omul şi natura sunt considerate simple instrumente, exploatate în vederea unui scop exterior lor. Revoluţia sustenabilităţii reprezintă cu totul altceva.
Cuvântul „revoluţie„ revine la vechiul lui sens de „revolutio„, de restaurare a unei condiţii de care omenirea s-a îndepărtat în mod nesăbuit. Sustenabilitatea sau dezvoltarea durabilă concepe Pământul ca pe o planetă vie. Omul şi natura se află împreună, într-o comunitate a vieţii, căreia nu i se poate aplica logica utilitarismului. Omul nu poate exista nici în afara, nici împotriva naturii. Dacă înțelegem ce se întâmplă în lume, lucrurile devin foarte clare în privința României. Țara noastră nu poate urma decât două căi: fie cea pe permanenta concentrare a puterii – piețe monopoliste, nicidecum piețe libere. Proiectul de țară „Hrană, Apă, Energie” răspunde nevoilor reale ale României, dar, într-un context mai larg, este și un proiect prin care România oferă lumii contemporane ceea ce-i lipsește cel mai mult: o economie civică menită să înlocuiască falimentarele modele socialiste și neoliberale.
Să înțeleg că nu sunteți un adept al economiei de piață? Revoluția sustenabilității propune cumva o formă de socialism?
Eu cred în piața liberă, dar neoliberalismul, ca și socialismul, este ostil pieței libere. Revoluția sustenabilității nu propune vreo formă deghizată de socialism, ci piețe cu adevărat libere. Piețele sunt instituții sociale, nu există piețe situate în afara unui cadru social și istoric bine definit. Piețele, pentru a funcționa eficient, au nevoie de legi și convenții bine stabilite și de metode prin care acestea pot fi implementate. Piețele nu creează o ordine socială, ci se bazează pe ordinea socială preexistentă. Acolo unde ordinea socială este destrămată, unde există un stat slab sau dominat de interese de grup și nu de interesul „binelui comun”, se destramă și piața liberă. Iată de ce piețele au nevoie de o ordine socială bazată pe principii morale solide.
Dogma neoliberală potrivit căreia totul se reduce la interese egoiste aruncă piețele în haos și ineficiență. Criza actuală și imposibilitatea de a ieși din ea o dovedesc cu prisosință. Economia speculativă s-a putut extinde datorită faptului că statul și-a asumat toate riscurile, așa după cum a arătat, în nenumărate rânduri, celebrul Andrew Haldane, economist la Banca Angliei și unul dintre cei mai influenți analiști financiari din lume. Un alt influent gânditor britanic la care aș vrea să mă refer este Phillip Blond, omul care a propus partidului conservator britanic să-și reînnoiască doctrina pe linia distributistă a lui Hilaire Beloc și G.K. Chesterton. Blond scria că „sectorul privat a fost capturat de către marele capital, iar sectorul public a fost capturat de către statul supradimensionat. În Marea Britanie și Statele Unite, formele de eliberare promise atât de dreapta, cât și de stânga s-au dovedit a fi dezastruoase.
Avem o stângă care produce monopoluri, le transferă dreptei, care produce și mai multe monopoluri. Statul protejează exproprierea piețelor.” Concluzia lui Blond este lipsită de orice echivoc: „Sarcina reală care ne revine în viitor este să inventăm un nou model economic și social… o economie civică, constituită din economiile locale, bazate pe larga răspândire a proprietății, care, la rândul ei, să fie bazată pe noi modele de asociere și productivitate.” Scopul nostru, al tuturor, fie că suntem români, fie americani, ruși sau englezi este să fim oameni demni, nu sclavi ai statului supradimensionat sau ai marilor corporații.
Avem nevoie de un sistem economic în care să fim proprietari direcți, nu fictivi, ca în comunism, ai bogăției pe care o creăm. Asta înseamnă să asigurăm comunităţilor, începând cu comunitatea cea mai mică, familia, accesul la proprietatea productivă şi la mijloacele prin care şi-o pot spori, mijloace precum educaţia permanentă, credite ieftine şi pieţe cu adevărat libere. Iar aici, problema este una singură: statul. Multe dintre statele lumii s-au privatizat și s-au supradimensionat, rupându-se astfel de social. Un stat captiv și servil va avea nevoie de sclavi, nu de oameni liberi. Va privilegia permanenta concentrare a puterii – piețe Monopoliste, nicidecum piețe libere.
Proiectul de țară „Hrană, Apă, Energie” răspunde nevoilor reale ale României, dar, într-un context mai larg, este și un proiect prin care România oferă lumii contemporane ceea ce-i lipsește cel mai mult: o economie civică menită să înlocuiască falimentarele modele socialiste și neoliberale.
Care ar trebui să fie brandul nostru de țară? Germania are industria auto, Anglia și Elveția – sectorul financiar, România cu ce poate veni la această masă?
Cu hrană sănătoasă, apă curată și energie regenerabilă, cu economia de proximitate bazată pe micul proprietar și cu agricultura tradițională. Acesta este modelul românesc al economiei civice și nișa care ne-ar oferi un avantaj competitiv în lume. Proiectul „Hrană, Apă, Energie” creează un cadru favorabil renașterii satului românesc și cooperării tradiţionale între săteni. Această cooperare va duce la organizarea unei economii rurale în reţea, care va include diverse forme asociative, cum ar fi cooperativele de distribuţie a produselor agricole.
Când dispune de unelte şi capital, gospodăria ţărănească este mult mai eficientă decât marea fermă de tip industrial. Iar pe baza asocierii voluntare, agricultura țărănească poate practica cu succes activităţi pe scară mai largă. În România este loc suficient şi pentru marea agricultură cerealieră. Bursa europeană a grâului trebuie să revină la Brăila! Reindustrializăm ţara, dar nu în mod haotic, „multilateral”, cum au făcut comuniştii, ci pornind de la prioritatea dezvoltării agriculturii ţărăneşti. În 2020, când omenirea se va confrunta cu o teribilă criză a hranei, România ar putea vinde hrană sănătoasă, nu pe valută, ci pe lingouri de aur! Trebuie România să se teamă de poziția strategică pe care o are, la congruența a două blocuri militaro-economice, pe de o parte cel rus, pe de altă parte cel reprezentat de Alianța Nord-Atlantică?
România a fost mereu „între ape”. Datorită poziției sale geostrategice, România este obligată să aibă relaţii diplomatice foarte bune cu toate ţările lumii, în special cu ţările mari şi, în mod particular, cu vecinii ei – pe care i-a moştenit, nu i-a inventat. Trăim într-o perioadă în care este nevoie de cooperare internaţională din ce în ce mai largă, o cooperare care nu ar trebui să aibă nimic de-a face cu interesele financiare meschine. Orice ţară trebuie să țină cont de interesele noastre, aşa cum şi noi avem datoria să facem la fel, în relația cu alte țări. În același timp, trebuie să fim conștienți că un stat slab și servil nu va fi niciodată și de nimeni Respectat.
El va tremura și se va gudura în fața oricărei națiuni sau entități transnaționale puternice. România nu ar avea de ce să se teamă, dacă ar avea o economie solidă și conducători capabili, de glie, care să pună interesul național mai presus de orice. Atât timp cât nu depindem de alții în chestiuni de importanță vitală, iar poporul își dorește pacea cu vecinii și relații bazate pe respect reciproc cu toate națiunile lumii, chiar nu văd cine ar dori să ne caute nod în papură. Să aibă oare cineva interes să creeze haos, chiar și bine controlat, în acest teritoriu „dintre ape”? Puțin probabil. Fiindcă nu poți să știi cum se despică apele, când o națiune puternică este hotărâtă să-și apere suveranitatea și interesul național.
Sursa: Certitudinea.ro
Gandeste.ro recomanda ultima carte a lui Calin Georgescu, care se poate comanda online AICI
Recenzia despre carte se poate citi AICI.