Islandezii sunt pescari si agricultori in mod traditional, dar la la trecerea dintre milenii (acum 13 ani) au decis sa isi transforme tara intr-un cazino pentru capitalurile globale, construind astfel un sistem financiar vulnerabil la orice soc al capitalurilor externe. Acum insa, s-au intors la ceea ce stiau sa faca mai bine, la pescuit, iar tara s-a insanatosit financiar scrie Spiegel.
Ce s-a intamplat in Islanda in perioada 2008-2011 poate fi usor descris ca una dintre cele mai severe crize financiare din istoria statului cu 320.000 de locuitori, dar si una dintre cele mai abrupte caderi la nivel global.
Este foarte probabil ca nicio alta economie in istorie sa fi acumulat intr-un timp atat de scurt un imens capital raportat la numarul de locuitori, pentru ca la fel de repede sa il piarda.
Dar Islanda inregistreaza in prezent o revenire spectaculoasa care ne face sa ne intrebam care este secretul unei acestei rapide ascensiuni. Cresterea economica a intrat inca din 2011 in teritoriul pozitiv, pentru ca in prezent sa se situeze in jurul cifrei de 2%, salariile cresc, datoria publica se comprima, iar guvernul a achitat in avans o buna parte din imprumutul primit in 2008 de la FMI.
Vocea economistului
Revirimentul economic al Islandei a atras atentia economistilor, printre care si laureatul Nobel, Paul Krugman, care recomanda un cocktail similar de masuri si pentru celelalte state aflate in criza. Islanda a permis bancilor afectate de criza sa se prabuseasca, si-a devalorizat moneda, a introdus controlul capitalului si a incercat sa amane cat mai mult plata datoriilor externe. Aceasta reteta, chiar daca amara, a dat rezultate si in plus a fost acceptata prin doua referendumuri de populatie.
La polul opus, in Irlanda au fost “pompate” miliarde pentru ca sistemul bancar sa nu se prabuseasca, institutiile financiare fiind intr-o situatie similara cu cele din Islanda. Insa islandezii nu au acceptat sa acopere si sa plateasca pentru greselile banccherilor si pentru lacomia investitorilor straini.
Un economist din Islanda afirma in analiza Spiegel ca, prin aceste masuri dure, Islanda s-a intors la bazele sanatoase ale economiei si pune acum pret pe atuurile naturale ale tarii: o democratie sanatoasa, un sistem de educatie performant, resursele naturale precum vantul, energia hidro si cea geotermala si, bineinteles, resursele de peste.
Pescarul devenit bancher
Hoskuldsson, un pescar experimentat, povesteste cum, odata cu euforia financiara ce a cuprins micul stat nordic, a intrat in lumea financiara in calitate de consultatnt de investitii laa o banca locala, ademenit de bonusurile mari promise de aceasta industrie.
El isi aminteste cum a trebuit sa dea un credit cu ipoteca de circa 65.000 euro unui fermier ce gira imprumutul cu echipament vechi de 20 de ani. Seful sau i-a spus sa ii acorde fermierului acel credit fara sa mai stea pe ganduri si chiar sa ii dea de doua ori mai multi bani, daca ar fi avut nevoie.
Banca la care lucra a inregistrat pierderi uriase dupa inceperea crizei financiare, ca urmare a coportamentelor de acest gen, iar acum Hoskuldsson s-a reintors la pescuit, insa simte, precum alti islandezi, ca a fost inselat de elita financiara sa intre intr-o lume cu mecanisme pe care nu le intelegea.
Pescuitul a fost plasa de salvare a Islandei, in contextul in care asigura 42% din exporturile micii economii. Imediat dupa criza, Guvernul islandez a permis redeschiderea tuturor zonelor de pescuit si a permis fiecarui cetatean sa prida si sa vanda pana la 650 de kilograme de peste pe zi.
Autor: Razvan Enache
Sursa: WallStreet.ro