Noul vicepremier al Italiei, euroscepticul Matteo Salvini, liderul Ligii Nordului, și-a exprimat intenția de a conlucra cu premierul ungar Viktor Orban pentru ”a schimba regulile UE”. După o conversație telefonică cu Orban, Salvini a declarat, luni, în cadrul unei manifestații de lângă Roma, că a avut ”o lungă și frumoasă conversație cu premierul Viktor Orban, care ne urează numai bine și împreună cu care am stabilit să schimbăm regulile acestei Uniuni Europene”.
”Încercăm să construim o rețea împreună cu alte țări liniștite, sigure, pașnice și care vor să lupte cu terorismul”, a spus Salvini, care, din postura de ministru de Interne, a stârnit temerile eurofililor italieni că ar putea închide oricând granițele țării în fața imigranților ce vin din Africa. Salvini dorește deportarea a 500.000 de imigranți ilegali din Italia și consideră că adoptarea monedei euro de către Italia a fost o greșeală.
”Rețeaua” pe care și-o doresc liderii populiști și eurosceptici din Europa începe să prindă contur, iar în centrul ei pare să fie figura premierului Ungariei. Publicația britanica The Independent a trecut în revistă partidele populiste și eurosceptice care au obținut puterea sau au intrat în coaliții de guvernare în Europa, arătând că toate aceste forțe politice se opun deschiderii granițelor în fața imigranților și își doresc renunțarea la sancțiunile impuse de UE Rusiei lui Putin.
Proeuropenii, spulberați la alegerile din Slovenia
Viktor Orban a fost un element extrem de important în victoria forțelor populiste din Slovenia la alegerile parlamentare de pe 3 iunie, scrie The New York Times. Alegerile au fost câștigate fără drept de apel de Partidul Democrat Sloven (de orientare liberal-conservatoare), condus de fostul premier Janez Jansa. Partidul proeuropean al premierului Miro Cerar a fost spulberat la acest scrutin și a pierdut 26 de mandate din cele 36 câștigate la ultimele alegeri (Parlamentul sloven este format din 90 de deputați). Partidul lui Jansa a obținut 25 de mandate, cu patru mai mult decât în 2014, fiind urmat de un partid înființat de actorul și jurnalistul Marjan Sarec, cu 13 deputați. Presa internațională a relatat că Viktor Orban s-a implicat în campania din Slovenia, spunând că alegerile au ca miza ”supraviețuirea națiunii slovene” și că ”Jansa este exact liderul de care Slovenia are nevoie”.
Un lider reabilitat de Curtea Constituțională
Al doilea guvern condus de slovenul Jansa a căzut în 2013, în urma unor acuzații de corupție la adresa premierului, care a achiziționat mai multe proprietăți cu finanțare din partea unei firme ce derula contracte bănoase cu statul. Jnsa a renunțat la mandatul de deputat, a fost judecat, condamnat și a petrecut aproape un an în închisoare. În 2015, Curtea Constituțională a anulat verdictul împotriva lui Jansa. În ciuda unor alte acuzații, de data aceasta de plagiat, Jansa a revenit în forță în politică și are șanse să preia din nou conducerea guvernului.
Orban și Kaczynski, liderii populismului european
The New York Times arată că Jansa a fost susținut în campanie de o serie de publicații slovene cumpărate în ultimii ani de trusturi media din Ungaria, apropiate lui Viktor Orban. Jansa consideră că țara sa este condusă de o conspirație a foștilor comuniști, o viziune asemănătoare celei a liderului polonez Jaroslaw Kaczynski, de altfel argumentul central al controversatei reforme a justiției din Polonia. Polonia condusă din umbră de Jaroslaw Kaczynski este aliatul cel mai apropiat al Ungariei lui Viktor Orban în disputele cu UE pe tema imigrației și a ”iliberalismului” promovat de guvernul de la Budapesta. ”Am înlocuit epava democrației liberale cu democrația creștină a secolului 21”, declara Viktor Orban, în deplin acord cu Jaroslaw Kaczynski, împreună cu care a promis, în 2017, o ”contrarevoluție” culturală în Europa.
Austria îi intinde covorul roșu lui Putin
Alegerile din 2017 din Austria au adus la putere Partidul Libertății, de extrema-dreapta, vioara a doua în guvernul condus de tânărul conservator radical Sebastian Kurz, un politician care devine din aliat un spin în coasta Germaniei conduse de Angela Merkel. Hans Christian Strache, liderul extremei-drepte austriece, își dorește eliminarea islamului din viața publică și amenință cu închiderea moscheilor din țară. La fel ca și șeful guvernului, Strache își dorește ca UE să renunțe la sancțiunile împotriva Rusiei. Austria este una dintre puținele țări europene care i-au întins covorul roșu lui Vladimir Putin după anexarea Crimeii, în 2014. Putin se află acum într-o vizită la Viena, acolo unde Sebastian Kurz a declarat ca Austria doreşte să acţioneze ca un pod între Moscova şi statele occidentale. Premierul austriac a precizat insa că nu va încălca politica UE privind sancţiunile.
Cehia, deschisă către China și Rusia
Dacă în Slovenia câștigătorii alegerilor doresc să lupte împotriva unei cabale comuniste care ar conduce țara, în Cehia premierul și președintele sunt doi foști comuniști care se bazează acum pe Partidul Comunist din parlament în vederea obținerii unei majorități. Ce îi apropie însă pe slovenul Janez Jansa și pe miliardarul ceh Andrej Babis (nominalizat, miercuri, pentru a doua oară de președintele Milos Zeman să formeze guvernul) este viziunea populistă și antiimigrație. În plus, Babis este un politician deschis către cooperarea economică intensă cu Rusia și China și se opune intrării Cehiei în zona euro.
Bulgaria joacă la două capete
Deși este condusă de un premier care clamează că este un proeuropean, Bulgaria, țara care asigură acum președinția semestrială a UE, este departe de a fi un stat pe deplin eurofil. Premierul Boiko Borisov a întreprins o vizită la Moscova, pe 30 mai, unde s-a arătat deschis pentru proiectul gazoductului rus Turkish Stream, care ar urma să tranziteze Bulgaria în drumul către sudul și sud-estul Europei. În plus, Borisov a discutat și despre reluarea proiectului rus pentru construirea unei centrale nucleare la Belene. Apropierea Bulgariei de Moscova este susținută de partidul Patrioții Uniti, asociat la guvernare, și de președintele Rumen Radev, un pro-rus declarat.
Un guvern populist cade sub presiunea străzii
Turul de orizont al orientărilor populiste și eurosceptice din Europa Centrală și de Est se oprește în Slovacia, acolo unde fostul premier Robert Fico, un important partener de dialog al lui Viktor Orban (în ciuda fricțiunilor provocate de retorica nașionalistă a celor doi) a ales să demsioneze sub presiunea protestelor organizate prin intermediul rețelelor de socializare la începutul acestui an. Declanșatorul a fost asasinarea unui jurnalist de investigație și a logodnicei sale, în urma unor articole privind implicarea mafiei italiene în viața politică și economică din Slovacia. Fico, un premier populist de orientare social-democrată și deseori un critic al Bruxellesului și al măsurilor de austeritate, a fost forțat să demsioneze de șeful statului, Andrej Kiska, un președinte al societății civile, care a câștigat surprinzător alegerile din 2014, cand s-a confruntat chiar cu Robert Fico.
Autor: Calin Marchievici
Sursa: Cotidianul