Din toată scrîșneala anti-PSD, plină de adevăruri, dar umbrită de ură și de o abordare monomentală (o gîndire cu mers de drezină), arătată de președintele României, am reținut o afirmație:
-Se impune resetarea statului român!
De acord! Adevăr cumplit, ca o ultimă soluție pentru România, despre care am mai auzit cu ocazia altei vorbării. Cea din zilele premergătoare referendumului și europarlamentarelor. „Resetarea statului” n-a fost nici în programul PNL (redactat tot de Klaus Iohannis și plin de 18 pagini de banalități, ultimul punct fiind introducerea ombudsmanului) și nici în cel al președintelui. Luați Iohannis „Opere complete“, redactate de Carmen Mușat și redacția Observatorul cultural și vedeți dacă este vorba de „resetarea statului”.
Nici nu putea trece prin capul unui primar dominat de traduceri, de meditații și de festivaluri. Punct și de la capăt nu a fost decît o „operațiune care trebuie să-l includă și pe mine, Iohannis și pe sibieni și pe ai săi” și salutare. Asta a fost toată filosofia politică a președintelui nostru acuzat că a dormit la Cotroceni și că a călătorit mai mult decît a muncit și a gîndit. Exact cînd populația era înecată în pesimism, exact cînd o parte dintre „rrromâni” s-a săturat de mălăețul președinte, acesta iese la rampă cu „resetarea statului”. Ce presupune resetarea statului român? În mintea sasului, resetare însemană alungarea și, eventual, condamnarea celor de la PSD și ALDE și a celor care n-au fost de acord cu el. În mintea lui nu încape ideea că resetarea statului român înseamnă chiar alungarea lui Klaus Iohannis și instalarea unui președinte capabil să fie un exemplu de onestitate, de patriotism, de susținător al valorilor românești și de portdrapel al mîndriei naționale. Resterea statului român presupune un președinte capabil să restaureze încrederea cetățenilor în țara în care trăiesc, în instituțiile statului pe care le apără și în funcționarii pe care îi plătesc. Resetarea statului român înseamnă reașezarea muncii și competenței între valorile fundamantale și anularea tuturor privilegiilor (inclusiv salarii și pensii speciale) legalizate după 1990 pentru toți cei care apără ordinea arbitrară, aranjamentele și corupția.
Nemernicia lui Klaus Iohannis constă în faptul că acum invocă un proces de importanță istorică pentru care n-a făcut nimic. Este încîntat de formulare și atît. A cîrîit ce a mai cîrîit, între două drumuri la Sibiu sau pe la vizite prin străinătate, dar de pledat, de redactat și susținut un asemenea program, nici vorbă. N-are timp, n-are idei, n-are oameni, n-are idei. Eu aș zice că nici acum nu are un plan articulat. Pentru el, resetarea statului înseamnă să-l pună în sfîrșit încă un mandat pe Eduard Hellvig la SRI (mandat care i-a expirat în martie 2019 si care nu trece de Parlament).Resetarea statului pentru mintea primarului de Sibiu înseamnă să-și pună oamenii la Poliție, la Parchet, la notariat, la DNA, la Finațe, la pază etc. Și să-i prelungească mandatul lui George Maior, după 17 septembrie, în așa fel încât pesedistul să împărștie mai departe laude și vești pe la Casa Albă, pe la Departamentul de Stat și pe la Pentagon.
Omul acesta care trădează răutate pînă și în maxilare și în priviri înțelege prin „resetarea statului” înlăturarea tuturor celor care îl înfruntă sau nu-l prețuiesc. Și a celor care rîd de banii cîștigați din meditații!
În mintea lui dominată de „Deutsche Disziplin”, resetarea statului român însemnă un „guvern al meu” care execută ordinele și cît mai mulți trompeți à la Rareș Bogdan, plus reîntoarcerea Laurei Codruța Kovesi călare pe un parchet mamut care să aresteze toată pleava de adversari și politicieni cîrtitori. Și care să îngroape toate dosarele și declarațiile care îi vizează pe oamenii dragi președintelui. Restarea statului înseamnă că numai el are dreptate, că România este în situația în care se află numai din cauza PSD.
Resetarea statului român mai înseamnă îngroparea definitivă a tutor fărădelegilor, tunurilor și banilor scoși ilegal de la Buget în mandatele de pomină ale președintelui Băsescu. Și albirea tuturor bandiților din Partidul Democrat, care se ascund acum în PNL.
Restarea României mai înseamnă și scoaterea țării de sub puterea exagerată și cheltuielile nebune ale Serviciilor secrete.
Să ne înțelegem! Avem un președinte obtuz sau un președinte nemernic. Toți ceilalți sunt de vină. Numai el este curat și luminat!
„Am mai spus-o și o repet – am ajuns aici pentru că guvernele din ultimii ani au umplut țara de incompetenți în funcții, au fost dați afară prea mulți profesioniști și au fost puși în locul lor oameni incapabili”.
Să ne înțelegem! Cine a îmbrăcat haina de culoarea sîngelui după Colectiv și ne-a dat pe mîna incompetenților și a impostorilor? Cine a alungat un guvern de intelligence condus de Victor Ponta și a numit altul plin de copii de milițieni și de securiști, cu Cioloș și cu Prună, care au jucat tontoroiul pe legi și acte normative? Nu cumva fățarnicul de azi care vrea „resetarea statului” român, dar numai cu dînsul în frunte?
Credeți că Iohannis are un singur neuron dispus să înțeleagă că resetarea statului român nu se poate face decît fără dînsul și fără mulți alții de-ai săi și de-ai dușmanilor lui. Și că schimbarea României nu poate începe de la badea Gheorghe, ci numai de la Herr Klaus!
Probabil că dînsul n-a auzit proverbul românesc: ”Peștele de la cap se impute!”.
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: Cotidianul