Presedintele Klaus Iohannis refuza o dezbatere pe tema viitorului Romaniei in Uniunea Europeana. Cu obstinatie. El considera ca poate sa decida de unul singur. Sa se substituie Parlamentului. Partidelor politice. Societatii civile. Cetatenilor Romaniei. Si sa plece la intalnirea cu conducatorii Europei cu propriul plan in buzunar. Sau cu niciun plan.
Pana si Jean-Claude Juncker a afirmat in mod explicit ca, inainte ca liderii Uniunii Europene sa ia o decizie asupra uneia dintre cele cinci proiectii de viitor, acestia trebuie sa organizeze dezbateri interne. In Uniunea Europeana, este de neconceput ca un sef de stat sa se comporte ca un haiduc. Adica, fara a se consulta cu nimeni, sa se erijeze de unul singur in tara si in popor. Romania are dreptul sa opteze pentru una dintre cele cinci solutii propuse de Juncker. Romania are dreptul sa avanseze ea insasi o formula. Romania are dreptul si are posibilitatea de a se intelege, in prealabil, cu alte state, pentru a sustine impreuna o solutie convenabila. Romania are, in fine, dreptul sa refuze o Europa cu mai multe viteze.
Mai multe state foste comuniste, care nu au cum sa faca parte din epicentrul Uniunii Europene, intrucat, decenii la rand, si nu in vina lor, economia si dezvoltarea in general au stagnat, s-au aliat candva pentru a se sutine reciproc in efortul de integrare in Uniunea Europeana. Sub numele de statele de la Visegrad. Legaturile politice dintre acestea au rezistat in timp. Iar astazi, din nou, cea mai mare provocare UE le gaseste solidare. Impreuna, fiecare dintre ele, va fi mai puternic si impreuna isi vor putea negocia un viitor mai bun. Sunt tot mai multe voci in Romania care insista ca si Bucurestiul sa se integreze statelor de la Visegrad. Dar, pentru a se ajunge acolo, este necesara o dezbatere.
La fel cum o dezbatere este indispensabila in general. Presedintele Klaus Iohannis nu poate merge la summit-ul de la Roma fara un mandat din partea Parlamentului. Un mandat, pana la urma, acordat de romani. In urma unor dezbateri responsabile. Daca pleaca la Roma fara un madat, presedintele Klaus Iohannis nu are legitimitate. Nu are, in spate, un suport politic cat de cat consistent pentru ca, indiferent ce angajament isi ia acolo, sa il poata si respecta.
In plan extern, situatia se precipita. Statele din nucleul dur s-au intalnit deja in Franta si a avut loc o prima negociere care prefigureaza varianta Europei cu mai multe viteze. Romania a stat pe tusa. Si ramane pe tusa in continuare.
In aceste conditii, daca presedintele Klaus Iohannis refuza si in continuare solicitarea majoritatii parlamentare de organizare a unor dezbateri pe tema viitorului nostru in Uniunea Europeana, exista posibilitatea ca legislativul insusi sa organizeze o asemenea dezbatere. Cu sau fara presedinte. Si sa adopte o hotarare. Iar hotararea sa reprezinte, pentru domnul Klaus Iohannis, un mandat imperativ.
Autor: Sorin Rosca Stanescu
Sursa: Sorin Rosca Stanescu Blog