Documentul reprezintă o evaluare independentă şi conţine studii de caz pentru România şi Bulgaria. Potrivit realizatoarei capitolului referitor la România, Dana Denis-Smith, Comisia Europeană ar trebui să continue monitorizarea şi după cei trei ani prevăzuţi iniţial, prin Tratatul de aderare.
Analistul CESP consideră că, în cazul prelungirii monitorizării pe termen mediu (cel puţin trei ani), criteriile trebuie să devină mai flexibile, pentru a permite excluderea domeniilor unde sunt realizate progrese sau includerea unor noi domenii. În plus, Denis-Smith recomandă introducerea unor criterii de tip „recompensă şi avertisment”, respectiv suspendarea de fonduri pentru România şi posibilitatea folosirii de fonduri pentru remedierea problemelor din domeniul justiţiei.
Legi neclare
România trebuie să continue să îşi consolideze capacitatea administrativă a ministerelor, să înfiinţeze departamente pentru elaborarea legislaţiei, din care să facă parte avocaţi, politologi şi reprezentanţi ai ONG-urilor.
Referitor la Parlament, raportul spune că acesta nu trebuie să-şi mai dea acordul pentru începerea urmăririi penale a miniştrilor parlamentari, iar Agenţia Naţională de Integritate trebuie să monitorizeze aplicarea unei definiţii mai clare a termenului de „persoane înrudite“ în cazul numirilor în funcţii publice, pentru a evita conflictele de interese.
În plus, se propune introducerea unui sistem cu adevărat transparent pentru selecţia personalului la toate nivelurile, deoarece, în prezent, nu par să existe criterii clare de evaluare a performanţei.
Accent pe resursa umană
În acest context, CESP recomandă instituirea priorităţii la capitolul resurse umane – mai importantă decât modernizarea tehnologiei – în toate instituţiile judiciare, prin introducerea şi supravegherea unei politici de asigurare a calităţii personalului. Nici metodologia aplicată de autorităţile anticorupţie nu este suficient de profesionistă, acestea trebuind să acceseze o gamă largă de surse pentru a-şi susţine cazurile de acuzare şi nu să se bazeze doar pe presă şi agenţii de stat.
Mai mult, este necesar ca autorităţile anticorupţie să beneficieze de întregul personal necesar şi, în cazul în care nu există candidaţi potriviţi, să externalizeze serviciile printr-un proces de licitaţie transparent.
Stop scurgerilor de informaţii
Un alt punct vizat de raportul Centrului European pentru Studii Politice este consolidarea regulilor de securitate şi a instituţiilor, pentru a se evita în viitor posibile scurgeri de informaţii ce ar putea apoi fi utilizate drept arme politice.
În ceea ce priveşte independenţa şi profesionalismul în justiţie şi în alte domenii, raportul recomandă îmbunătăţirea controlului asupra stocării documentelor în procedurile judiciare şi stabilirea responsabilităţilor în cazul scurgerilor de informaţii.
Criza nu scuză lipsa reformei
Reprezentanţii Comisiei Europene vor veni, săptămâna viitoare, în România, unde vor desfăşura două misiuni de monitorizare în ceea ce priveşte Justiţia.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu (foto), a confirmat informaţia potrivit căreia Comisia Europeană leagă plata fondurilor europene către România de reforma Justiţiei şi de lupta anticorupţie.
Totodată, Predoiu a declarat că lipsa reformei în sistemul judiciar nu trebuie scuzată pe motiv de criză economică.
Problemele sistemului judiciar românesc
Preşedintele onorific al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Viorica Costiniu, crede însă că nu se va ajunge în această situaţie, însă admite că reforma Justiţiei este un proces tergiversat.
Costiniu consideră că justiţia „a ajuns o marfă electorală şi comercială“. Preşedintele AMR spune că legislaţia incoerentă, modul de finanţare a Justiţiei, lipsa resurselor financiare pentru programe de prevenire sau reintegrare socială, lipsa personalului, dar şi profesionalismul scăzut al unor magistraţi şi al unor avocaţi se află în topul problemelor din sistemul judiciar.
De asemenea, Costiniu consideră că modul de elaborare a codurilor penal şi civil, dar şi a celor de procedură arată că mai este mult de muncă la reforma justiţiei.
„În România se fac lucruri pe colţul mesei. Dacă un câine muşcă un om, se dă o lege într-o noapte cu privire la cum ar trebui judecat acest caz“, a exemplificat Viorica Costiniu pentru a face o „oglindă“ a ceea ce se întâmplă în sistemul judiciar românesc.
Grefierii nu s-au înţeles cu ministrul
Preşedintele Projust, Ştefania Teleman, a declarat ieri, pentru agenţia NewsIn, că nu au ajuns la o înţelegere cu ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, în privinţa declanşării grevei de avertisment anunţate pentru miercuri. Liderul de sindicat a explicat că Projust cere drepturi pe care personalul auxiliar din Justiţie le are şi care nu sunt respectate. Decizia în privinţa declanşării grevei de avertisment va fi luată astăzi.
De ce trenează procesele
Lipsa resurselor financiare, dar şi desele modificări legislative duc la îngreunarea actului de justiţiei. Conform preşedintelui onorific al Asociaţiei Magistraţilor din România, Viorica Costiniu, lipsa unei poşte judiciare duce la întârzieri ale judecării proceselor: „Nu primesc citaţiile, se invocă lipsa de procedură, procesul primeşte un alt termen şi tot aşa“.
De asemenea, din lipsa banilor se ajunge ca expertizele făcute în anumite cauze să fie anulate ca urmare a faptului că au fost făcute exact de organul care instrumentează cauza şi nu de o instituţie independentă. Refacerea expertizei înseamnă noi amânări ale proceselor. O altă cauză a întârzierii proceselor o reprezintă lipsa unor translatori şi interpreţi familiarizaţi cu termenii juridici.
Împrumut condiţionat
Comisia Europeană a adoptat un memorandum prin care suma de 5 miliarde de euro, care ar trebui acordată României în mod suplimentar faţă de împrumutul de la FMI, este condiţionată de progresele luptei anticorupţie.
“Justiţia a ajuns o marfă electorală şi comercială.”
Liliana Năstase, Anca Voicu
sursa: adevarul.ro