Ofensiva guvernului Ungariei împotriva ONG‑urilor finanţate de Norvegia s‑a intensificat după ce poliţia a efectuat săptămâna aceasta percheziţii amănunţite la două dintre organizaţiile pe care Budapesta le acuză că ar sponsoriza opoziţia politică. Autorităţile norvegiene spun că acţiunile maghiarilor sunt „inacceptabile” şi reprezintă acte de hărţuire a unor organizaţii care reprezintă opinia publică, scrie EUobserver.
Guvernul maghiar a acuzat ONG‑urile susţinute de către statul norvegian că ar finanţa pe ascuns partide politice de opoziţie. După ce 58 de ONG‑uri au fost investigate în luna iunie la cererea guvernului, numeroşi agenţi de poliţie şi investigatori au percheziţionat luni sediile ONG‑urilor Okotars şi Demnet. Autorităţile au confiscat laptopurile, au verificat documentele din birouri şi au interzis angajaţilor să dea telefoane, potrivit presei locale.
ONG‑urile percheziţionate fac parte din programul Norway Grants, prin care sunt finanţate proiecte destinate ţărilor mai puţin dezvoltate din UE şi care se derulează pe baza unui acord între UE şi Norvegia, Islanda şi Lichtenstein. Programul are şi rolul de a consolida grupurile pentru drepturi civile şi de a promova transparenţa organizaţională.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, şi‑a exprimat neîncrederea în grupurile sprijinite de Norvegia. El susţine că organizaţiile societatăţii civile care primesc bani din ţări străine sunt agenţi ai puterilor externe.
“Nu ne confruntăm cu membri ai societăţii civile, ci cu activişti politici plătiţi care încearcă să îndeplinească interesele străinilor în Ungaria“, a spus Orban în iulie.
Cele mai recente acţiuni ale poliţiei au scos câteva sute de protestatari pe străzile Budapestei. ONG-urile neagă că ar avea vreo legătură cu partidele politice. Guvernul Norvegian a cerut Comisiei Europene să suspende fondurile de dezvoltare destinate Ungariei.
“Ce a făcut poliţia este inacceptabil şi arată că guvernul Ungariei intenţionează să compromită ONG‑urile, dar şi că s‑a depărtat de valorile europene bazate pe democraţie şi respect pentru drepturile omului”, a spus Vidar Helgesen, ministrul norvegian al afacerilor europene. Într‑un articol publicat luna trecută în Financial Times, el a scris că este “surprins şi dezamăgit că instituţiile UE nu au reacţionat în niciun fel”.
Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a spus că Ungaria va apela probabil la Comisia Europeană pentru a rezolva situaţia, dar nu a precizat şi ce măsuri concrete ar putea lua instituţia.
Orban a promis în iulie că în mandatul său va urmări cu îndârjire interesele naţionale şi nu implementarea modelului tradiţional occidental de democraţie liberală şi a sugerat că îşi va pune ţare pe drumul bătut de Singapore, China, India, Rusia şi Turcia, economii care au succes la scară globală fără a fi liberale, unele nici măcar democraţii. Dar dintre toate ţările lăudate de Orban, doar Singapore poate fi considerată o economie dezvoltată şi stabilă.
Tot Orban a anunţat anul trecut cu mare pompă că vrea să taie legăturile cu Fondul Monetar Internaţional prin plata anticipată a datoriei către instituţia fără banii căreia ar fi intrat în faliment.
Anunţul a venit când Ungaria mai avea puţin de rambursat din datoria către FMI.
Autor: Madalina Bodarlau
Sursa: Ziarul Financiar