Experţii financiari de la Forumul Economic Mondial de la Davos au fost optimişti, dar în acelaşi timp prudenţi cu privire la perspectivele de creştere economică în 2014, însă începutul post-criză de la finalul sprijinului financiar va fi unul plin de hopuri.
Reprezentanţii companiei Dow, lider în furnizarea de produse chimice de specialitate şi soluţii pentru sectoare precum electronica, energie etc., declară că au avut cea mai proastă săptămână din 2011 şi până în prezent. De asemenea valutele de pe pieţele emergente au fost lovite puternic, luând în considerare faptul că investitorii au fugit cât au putut de tare de activele riscante.
Investitorii au fost tulburaţi de semnele de slăbiciune din marele sector de producţie al Chinei şi de un posibil default aflat încă în umbra sistemului bancar.
Însă aşteptările ca Rezerva Federală să continue să retragă stimulările monetare au făcut ca lucrurile să meargă în continuare.
Paza bună trece primejdia rea
“Aud prea mult optimism pentru ceea ce urmează – vom fi într-o lume de o volatilitate mult mai mare”, a declarat directorul companiei BlackRock, Laurence Fink.
Investitorii au fost încurajaţi în ultimii ani de către politica “consistentă” a băncilor centrale din întreaga lume, a adăugat el. Dar următorul impuls de creştere ar depinde de Guvernele din China, Japonia, SUA şi de reuşita Europei de a îndeplini cu succes reformele economice promise.
Pentru mulţi investitori este un disconfort faptul că multe Guverne reuşesc cu greu să-şi ducă la bun sfârşit reformele economice de austeritate.
“Pe mine mă deranjează cel mai mult faptul că o mare parte din Guvernele ţărilor abia reuşesc să-şi târască picioarele lor”, a declarat Fink.
Politica monetară în SUA şi Marea Britanie deja începe să se schimbe, ca răspuns la o creştere mai puternică şi a şomajului în scădere.
Rezerva Federală a început să reducă achiziţiile de obligaţiuni de stat, iar unii analişti prezic că va majora ratele dobânzilor cel mai devreme în al patrulea trimestru.
Guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, a declarat că “nu este nevoie imediată” de o creştere a costurilor de împrumut şi că atunci când va fi vorba, procesul se va implementa treptat.
Însă revenirea la niveluri normale de volatilitate a pieţei ar putea fi imposibilă, venind după o perioadă prelungită de calm, a adăugat el.
Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit săptămâna trecută previziunile sale de creştere economică mondială. Acesta a avertizat că perspectivele ar putea depinde de impactul retragerii sprijinului băncii centrale.
“Acest lucru reprezintă clar un nou risc la orizont şi trebuie urmărit”, a declarat directorul general al FMI, Christine Lagarde, potrivit CNN Money.
Fluxul de bani care revin în SUA şi alte economii dezvoltate nu ar afecta cu nimic pieţele emergente, a adăugat aceasta.
Investitorii s-ar diferenţia prin stabilitatea politică, angajamentul de a reforma şi prin semnele de slăbiciune financiară.
“Riscul este acolo, dar pieţele emergente bine gestionate ar putea fi capabile să facă faţă acestuia”, a spus Montek Ahluwalia, vicepreşedinte al comisiei de planificare din India.
Fink a spus că prea multă atenţie a fost acordată acţiunilor Fed şi altor bănci centrale şi nu suficient de multă reformelor necesare pentru a răspunde la schimbările tehnologice masive care distrug locurile de muncă.
SUA intră în vizor
Pendulul de creştere la nivel mondial se îndepărtează de pieţele emergente şi chiar de mult-bârfita Europă, apropiindu-se de SUA. Dacă mai demult erau susţinute puternic de investiţiile de capital, în prezent acestea au încetinit substanţial. De asemenea, ani de expansiune continuă au lăsat unele pieţe emergente cu fundamentele economice tulburi – ţările respective importând acum mai mult decât exportă.
Pe scurt, după ani de distorsiune din cauza crizei, lumea se reechilibrează. Pentru pieţele emergente, anul 2014 va fi unul cu siguranţă plin de hopuri.
Steen Jakobsen, economist-şef la Saxo Bank, spune că economiile emergente din Asia au nevoie să facă investiţiile durabile o prioritate – cum ar fi investiţiile în infrastructură – şi să accepte o creştere mai mică.
Europa de Nord ar trebui să consume mai mult, iar Europa de Sud ar trebui să consume mai puţin.
“Toată lumea trece printr-un punct de tranziţie”, spune el.
Investitorii sunt conştienţi de criză. Pieţele emergente vin după un an teribil privind perfomanţele, lucru care iese în evidenţă pe un fundal de creştere a preţurilor activelor şi creşterii peste tot a apetitului pentru risc.
Salman Ahmed, strateg global la Lombard Odier Asset Management din Londra, spune că investitorii au nevoie de o abordare nuanţată. Pe termen scurt,”nu va exista o clasă de active care se va mişca la nivel mondial. Vor fi specifice fiecărei ţări”, spune el.
Ţări precum Mexic, în cazul în care economia va fi echilibrată, au potenţial, Turcia, de exemplu, nu are, a mai zis Ahmed.
Pe termen lung, pieţele emergente sunt atractive. “Nicăieri în pieţele emergente nu veţi găsi rapoartele datoriei din PIB pe care le au ţările din Europa, iar multe dintre ele şi-au reformat politicile lor economice. Aceste ţări sunt departe de problemele pe care le aveau în 2003 sau la sfârşitul anilor ’90”, a adăugat el.
Pentru străini, monedele în declin îi fac să ia foarte greu decizii privind investiţiile, chiar dacă subperformanţa recentă a făcut ca stocurile de pe pieţele emergente să fie evaluate favorabil faţă de colegii lor americani sau europeni. În ultimul an, lira turcească a scăzut cu 22% faţă de dolar.
“Problema este că veţi pierde mai mult la cursul valutar decât veţi obţine din investiţii”, a încheiat dl Jakobsen.
Autor: Diana Mateescu
Sursa: Curierul National