Manifestanţi violenţi, operând în grupuri mici, au aruncat cu cocteiluri Molotov înspre poliţişti, care au ripostat cu grenade şi gaze lacrimogene.
La Atena, poliţia a estimat, la prânz, la peste 15.000 numărul manifestanţilor care se îndreptau spre Parlament, separaţi în două grupuri, în timp ce la Salonic, al doilea oraş ca mărime din ţară, situat în nordul Greciei, poliţia a numărat aproximativ 18.000 de persoane.
În capitală, marşul cel mai numeros era cel al frontului sindical comunist Pame, unit în spatele sloganurilor “Nesupunere” şi “Fără noi sacrificii pentru plutocraţie”. Un alt marş era condus de cele două sindicate mari GSEE şi Adedy, organizatoarele zilei de acţiune pentru “respingerea noilor măsuri dure, nedrepte şi ineficiente”.
Aproximativ 5.000 de poliţişti au fost mobilizaţi pentru a garanta siguranţa manifestaţiilor, care adeseori degenerează în violenţe în Grecia. Accesul în Parlament era blocat cu o barieră metalică.
“De doi-trei ani trăim o catastrofă socială incredibilă, societatea greacă este un cobai pentru ceea ce se întâmplă în alte părţi” din Uniunea Europeană, afirmă Ilias Loizos, un angajat municipal în vârstă de 56 de ani, care susţine că salariul său a fost redus la jumătate.
“Avem o treime şomeri, afacerile nu mai merg (…) suntem disperaţi şi ne-am pierdut încrederea în UE”, a afirmat Dimitris Mitropoulos, un învăţător în vârstă de 35 de ani.
Angajaţii companiilor ce urmează să fie privatizate scandau: “no pasaran”, denunţând “vânzarea pe lucru de nimic” impusă de creditori ţării.
Într-o manifestare de hotărâre în faţa acestei revolte, Ministerul de Finanţe a anunţat în cursul dimineţii că noul plan de măsuri de economisire şi reforme structurale, contestat în stradă, a fost “încheiat” în cadrul unei reuniuni discrete care a avut loc în cursul serii de marţi, între premierul conservator Antonis Samaras şi ministrul său de Finanţe, Yannis Stournaras.
Măsurile, care se referă la peste 11,5 miliarde de economii bugetare, în special tăieri de salarii din domeniul public, de pensii şi ajutoare sociale, trebuie totuşi supuse aprobării partenerilor coaliţiei guvernamentale, şi trebuie să obţină acceptul creditorilor internaţionali.
Susţinută de principalul partid de opoziţie, Syriza – stânga radicală -, această grevă este a treia de acest tip din 2012 dar prima de la preluarea puterii, în iunie, de actuala coaliţie guvernamentală.
În faţa spitalului Evangelismos, în centrul oraşului, Dimitri Tsiolias, radiolog, nu îşi face iluzii cu privire la rezultatul mişcării.
“Greva nu va schimba nimic. Nu contează ce facem noi, salariile vor scădea, totul vine de la troikă”, explică medicul, referindu-se la cei trei creditori ai ţării, UE, BCE şi FMI.
Puţin mai departe, Poşta este închisă, la fel ca majoritatea serviciilor administrative. Şcolile sunt, de asemenea, afectate de mişcare.
Pentru Irina, în vârstă de 30 de ani, care conduce o tipografie, “în general, funcţionarii sunt cei fac grevă”. “Angajaţii mei ajung cu întârziere din cauza grevei de la metrou, dar ei nu fac grevă, aceasta nu a servit niciodată la nimic”, afirmă ea ieşind dintr-un taxi.
Sindicatele comercianţilor, artizanilor şi inginerilor civili au făcut, de asemenea, apel la grevă, chiar dacă miercuri dimineaţă micile magazine din centrul oraşului erau, majoritatea, deschise.
Niciun serviciu de legătură cu insulele nu era însă asigurat.
Controlorii aerieni şi-au întrerupt activitatea timp de trei ore, până la 10.00 GMT (13.00 ora României), ceea ce a determinat anularea a 12 zboruri ale companiilor elene Olympic Air şi Aegean Airlines.
Condiţionând menţinerea Greciei sub perfuzie financiară, în timp ce o a treia operaţiune de sprijinire a ţării pare să câştige teren, planul este axat pe noi reduceri de salarii în sectorul public, de pensii şi de servicii sociale.
Adoptarea sa este prevăzută în parlament înainte de Eurogrupul din 8 octombrie pentru deblocarea tranşei de împrumut de 31,5 miliarde de euro. (sursa: mediafax.ro)