Instituția expertizei a luat-o de tot razna, specialiștii provenind din fostul proletariat comunisto-securist, între timp acreditat mai ceva decât inspectorii în energie nucleară de la ONU.
Normele comunitare, din orice domeniu, au intrat în manufactura de personalizare a trepădușilor fabricați sau auto-fabricați pe bandă rulantă pentru deturnarea democrației reale. Nu mai există punct pe harta țării unde funcționarii publici să nu fie altceva decât ar trebui. Aruncarea în aer a oricăror standarde prin imixtiunea politicii primitive plasează România în colaps. O spun graficele, o spune orice analiză sociologică, jurnalistică, orice specialist. Reprimarea se extinde în spațiul public într-o paletă tot mai diversă, insidioasă, fiind singura manifestare a politicii actuale de top.
Într-atât de gravă este situația încât nicio utopică Revoluție nu poate schimba mare lucru. Drogul propagandei comuniste a lucrat spre menținerea și perpetuarea unei clase politice imperturbabile, amenințătoare. Intrarea în UE a transformat această clasă în pilon de bază al sistemului politic intern, generând o mentalitate devastatoare. Societatea românească se află într-o situație imposibil de gestionat, de înțeles de către majoritate, din simplul motiv că presiunea vieții cotidiene impune o problematică de altă natură. Grijile zilei, amplificate până la absurd, țin această clasă politică departe de energiile sancțiunii publice meritate. Spațiul public de socializare, atât de prezent în țările democratice, la noi este inexistent. Funcționează, în mare parte, aceleași birturi în care orele petrecute duc la prăvălirea sub mese.
Posibilitatea adaptării, flexibilizării legislației pentru optimizarea climatului economico-social este blocată continuu. Ar fi afectate interesele celor care sunt proprietarii întregii Românii, substituiți fățiș statului român. Deciziile lor sunt constituționale, legale, europene, însă reprezintă un permanent scandal și subminare a interesului public. Toxicitatea legislației a permis această reinstalare a dictaturii și dictatului, în care cei care reprezintă legiuitorul sunt principalii beneficiari. Majoritatea acestor politruci sunt intratabili, mărginiți la interesul personal sub cele mai teribile măști. Românii asistă la o rotație a cadrelor. De la partid la partid, de la instituție la instituție, de la o ideologie la alta. Aceasta este singura formă de promovare, afirmare și sancțiune. Implicarea societății în toată povestea este inexistentă, ezoterismul puterii accentuându-se înspăimântător. Scăpată de sub orice control, mai ceva decât într-o dictatură, degradarea omului politic din România are în spatele său o solidarizare ajungând euforic până la baza societății. S-a ajuns la o dependență fără de care nimic n-ar mai funcționa. Corupția s-a specializat deja în crearea unei imagini alegorice, preluând mecanisme și personaje cu multă implicare propagandistică. În curând, vom avea împinsă în prim-plan, cum s-a încercat mai an, o întreagă literatură care va parazita orice dezbatere publică. Filosofia social-politică va fi înlocuită cu tomuri ale mortificării.
Cu fiecare zi, aparatul politico-administrativ actual reduce drepturile de exprimare asupra stării de fapt. S-a ajuns în punctul în care atitudinile pot fi decisive în contextul legilor europene prin care comunitățile locale își decid soarta. Inclusiv aceea de a avea o monedă alternativă. Politica actuală împinge România în zona secesiunii, dovedind rea-voință, dezinteres total. Fostul internaționalism comunist (socialist) s-a repliat spre o lume bună doar de exploatat, în care reprezentarea intereselor profunde este considerată antireformistă. Primează numai interesele personale ale politicienilor ambalate în foița de aur asemănătoare celei care acoperă accidentații.
Campaniile de prospecțiuni Chevron arată câtă lipsă de legalitate și dispreț pentru concetățeni susține Guvernul României. Implicându-se în susținerea proiectelor care au nevoie obligatoriu de avizul comunităților locale, Guvernul aruncă țara într-o anarhie și o mizerie morală fără precedent în Europa. Când o țară precum Franța, cu un mediu științific excepțional, refuză exploatarea gazelor de șist, se găsește Bucureștiul să aibă o altă poziție, chiar agresivă. Mediul științific din România, cât mai există, ar trebui să se implice pe palierul propriu până la capăt, sincronizându-se cu lumea europeană. Această dihotomie activată forțat că românii nu au niciuni cuvânt de spus în valorificarea averii subsolului reprezintă primul pas de eliminare a lor din România.
Cu un Guvern care dă undă verde încălcării proprietății de către parterii săi de te miri unde s-a ajuns la devoalarea întregii mizerii legislative care a dus țara la dezastrul actual. Noile forțe politice trebuie să se axeze pe armonizarea unei legislații în care guvernanții să nu mai poată decide împotriva societății. Escrocheriile administrative de asemenea dimensiuni nu pot rămâne exterioare faptelor penale.
Informarea amănunțită și decizia comunității sunt litere de lege europene.
Autor: Ioan Vieru
Sursa: Cotidianul