Problema PSD-ului nu e nici corupția, nici comunismul (asta e chiar o glumă), nici fîsnaționalismul, nici orice altceva produs de halucinațiile mălinbotismului curent. Astea sînt panglici propagandistice destinate, competent ce-i drept, unor socio-democrafice cu naturel mai simțitor și minte care consumă+share fast food comod și foarte ușor de înțeles.
Pentru o singură conferință la Moscova, Bill Clinton încasează 500.000 de dolari, iar magnații ultracaritabili din fosta URSS donează fundației Clinton cam 145 de milioane USD, primind în schimb de la secretara de stat Hillary Clinton 20% din rezervele americane de uraniu.
Or, a sta cu ochii în asfalt cînd Domnul lor Ambasador îți freacă ridichea pentru cutremurătorul caz de corupție Belina e numai una dintre dovezile că ești nimic mai mult decît un prost robust, cu bune instincte adaptative de supraviețuitor pe persoană fizică.
PSD-ul e demult în criză ideologică, de cadre și leadership. Azi, partidul e condus de niște prichindei fără coloană vertebrală, incompetenți, antrenabili spre oriunde, deci spre nicăieri de niște mecanisme exterioare și interioare isterice cînd nu sînt slugarnice sau oportuniste. Ești praf cînd faci vedete politice sau executiv administrative din peremiști ca Olguța Vasilescu și Codrin Ștefănescu sau cînd dai finanțele unui contabil de talia Ionuț Mișa, pe care îl ia la mișto pînă și posterul de frizerie din preorășenesc Orlando Teodorovici; ești mort cînd fostul șef al partidului, Ponta, îl bălăcărește cu chiuituri și denunțuri la miliție, via Tăpălagă from Hotnews, pe actualul șef al partidului, Dragnea, pentru, între altele, o baltă de pește pe care, cu propria semnătură, fostul i-ar fi închiriat-o actualului; ești varză cînd ai schimbat o veselă glumă ca Grindeanu cu o poantă acră ca Tudose.
Nu-i mai puțin adevărat că și vechea conducere a partidului strălucește de inteligență: tocmai ce l-am văzut la televizor pe profesorul de drept Adrian Năstase explicînd preocupat că una dintre problemele foarte urgente ale justiției neaoșe este absența geamurilor mate la intrarea în sediul DNA Ploiești.
În atare condiții, să-i ai opozanți pe Orban și Turcan, pe veșnic potențialul Cioloș și pe salvaționistul Barna, după catapultarea lui Nicușor Dan, pe Băsescu, niște minorități și, deloc în ultimul rînd, pe Klaus Iohannis, asta se cheamă noroc porcesc. Iar dacă problema e unde se pîrlește acest noroc, răspunsul corect trebuie căutat tot în bibliografia cursurilor de la universitățile de informații ale campionului anticorupție George Maior, vechi partener academic al campionului interesului național Gabriel Oprea, gazdă sufragerelnică de-o seară a însăși (lacrimă) Justiției.
Autor: Sorin Faur
Sursa: Sorin Faur