Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării (Art. 80, alin.1 – Constituția României).
* În timpul mandatului, Președintele României (…) nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată (Art. 84, alin.1 – Constituția României).
* Președintele exercită funcția de mediere (…) între stat și societate (Art. 80, alin.2 – Constituția României).
Președintele României, Klaus Iohannis, este membru în consiliul unui organism privat: European Council of Foreign Relations (Consiliul European de Relații Externe). Alături de președinte, pe lista membrilor, publicată de site-ul oficial al ECFR, se mai află, din partea României: Daniel Dăianu, Monica Macovei, Alina Mungiu-Pippidi și Ion Sturza.
Din consiliul ECFR fac parte multe personalități internaționale, foști premieri și foști președinți de stat, comisari europeni, ambasadori și miniștri de externe. Klaus Iohannis este însă SINGURUL șef de stat în funcție din această listă. Mai mult decât atât, așa cum vom vedea, Klaus Iohannis a acceptat funcția de membru în consiliul ECFR după ce a devenit președintele României.
Pe site-ul ECFR, președintele României se învecinează cu George Soros și cu fiul acestuia, Alexander Soros, care apar pe lista Ungariei.
Un think-tank fondat și finanțat de Soros
ECFR este, conform registrului Comisiei Europene, primul think-tank pan-european. A fost lansat în octombrie 2007 și are ca obiective „organizarea unor activități de cercetare și promovarea unor dezbateri în toată Europa cu privire la dezvoltarea unei politici externe coerente și eficiente, bazată pe valori europene. Activitatea ECFR se bazează pe trei elemente distinctive:
1) Consiliu pan-european. ECFR a reunit, într-un distins Consiliu, peste 280 de membri (n.r. – 285) – politicieni, factori de decizie, experți și lideri de afaceri din toată Europa – care se reunesc o dată pe an. Membrii furnizează staff-ului ECFR consultanță și feedback și asistă activitățile ECFR în cadrul țărilor din care provin. Acest Consiliu este prezidat de Carl Bildt, Emma Bonino și Mabel van Oranje.
2) O prezență fizică în principalele state membre ale Uniunii Europene. Lucru unic printre think-tank-urile europene, ECFR are birouri în Berlin, Londra, Madrid, Paris, Roma, Sofia și Varșovia. Birourile sunt platforme pentru cercetare, dezbatere și advocacy.
3) Un proces distinct de cercetare și elaborare de politici. ECFR a reunit o echipă de cercetători și de practicieni recunoscuți din toată Europa, pentru a-și atinge obiectivele grație unor proiecte inovatoare, cu accent pan-european.”
Anul trecut, ECFR a avut un buget total de 7.207.827 de euro. De unde vin banii? Pe site-ul Comisiei Europene se precizează că 1.234.062 euro provin din „surse naționale”, 14.162 euro – un grant al Comisiei europene, 11.408 euro – „surse locale/regionale”, iar 5.948.195 euro „din alte surse”. Ce fel de „alte surse”?
Ȋn 2007, anul înființării, pe site-ul oficial al think-tank-ului se preciza că „ECFR este susținută de Soros Foundations Network, Sigrid Rausing, FRIDE (La Fundación para las Relaciones Internacionales y el Dialogo Exterior), Fundația Communitas și Dr. Hannes Androsch.”
Cât de mare este „susținerea” acordată ECFR de către fundațiile Soros? Atât de mare încât, la înființare, adresa biroului din Londra al ECFR era aceeași cu adresa Open Sociey Fundațion. Și nu vorbim doar de același etaj, ci și de același număr de telefon.
În iunie 2009, ECFR a devenit membru PASOS (Policy Association for an Open Society). PASOS este o rețea formată din zeci de think-tankuri ce acoperă peste 25 de țări din Europa și din Asia Centrală. A fost înființată în septembrie 2004 și a fost înregistrată, ca asociație cetățenească, în Cehia, acolo unde are și biroul central.
PASOS a continuat activitatea desfășurată de „Local Government and Public Service Reform Initiative (LGI) of the Open Society Institute (OSI), lansat în ianuarie 1997 de către Consiliul Director al Open Society Institute din Budapesta. LFI of OSI a funcționat în cadrul unei rețele formate din fundații Soros.
Astăzi, unul dintre cei trei membri ai Consiliului Consultativ al PASOS este George Soros. El este membru și în Consiliul ECFR, încă de la înființarea acestuia.
Mai târziu, în Consiliul ECFR a intrat și Alexander Soros, fiul lui George Soros, membru în Consiliul Mondial al Open Society Foundations.
Ce caută președintele în funcție al României în această companie selectă?
În ECFR „nu ești primit decât dacă ai recomandări”
Primul român invitat să se alăture ECFR a fost Daniel Dăianu, în 2011. Fost ministru al finanțelor (1997-1998), fost europarlamentar, fost membru în Consiliul Director al Societății Academice din România (SAR), Dăianu este acum membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României.
Monica Macovei, fost ministru al Justiței (2004 – 2007), fost membru în Consiliul Director al SAR, și Alina Mungiu-Pippidi, președintele SAR, au fost cooptate în ECFR în 2012.
În același an a devenit membru în consiliul ECFR și Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova. Prezent la întâlnirea anuală a Consiliului ECFR, Ion Sturza dezvăluie, pe pagina sa de facebook, și câteva amănunte din activitatea acestui think tank. Iunie 2016 – „La cald, de la ședința ECFR (…) Moldova și Parteneriatul Estic: parteneriatul este mort; Moldova a dispărut de pe radarul UE; un sentiment de jenă generală față de ce s-a întâmplat; singura curiozitate: cum ați putut fura un miliard?!; europenii acceptă poziția dominantă a SUA în «stabilizarea» Moldovei, dar nu doresc să achite nota de plată; extinderea UE – o temă tabu pentru mult timp. Suntem rugați să nu fim ridicoli, insistând pe aceasta”.
Klaus Iohannis a devenit membru în consiliul ECFR abia după ce a dobândit funcția de președinte al României. Conform istoricului site-ului oficial al ECFR, evenimentul s-a produs, cel mai probabil, în perioada mai – iunie 2015. „Nu ești primit în acest consiliu decât dacă ai recomandări. Ți se propune să devii membru și accepți sau nu”, a declarat Daniel Dăianu pentru Active News.
Din respect pentru instituția pe care Klaus Iohannis o reprezintă oficial, Active News a solicitat Președinției să confirme sau să infirme informația potrivit căreia domnia sa este membru al ECRF. În caz afirmativ, am solicitat Președinției, în baza legii privind accesul la informațiile de interes public, să ni se comunice data de la care președintele României a dobândit calitatea de membru al ECFR. A trecut o săptămână de când am trimis solicitarea, timp în care ni s-a confirmat că ea a fost înregistrată și că „se află în lucru”. Și deși am cerut și telefonic, în repetate rânduri, să ni se furnizeze informațiile de interes public, iar art.8 alin. (5) din Legea 544/2001 prevede că informațiile „solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore”, nu am primit vreun răspuns nici până acum.
Iohannis nu a trecut nimic în declarația sa de interese
Conform Constituției, Președintele României reprezintă statul român, este garantul independenței naționale și, în consecință, nu poate exercita nicio funcție privată, indiferent care ar fi natura acesteia sau domeniul de activitate. De asemenea, Președintele României nu poate fi membru al vreunui ONG, atâta vreme cât el exercită rolul de mediator între stat și societate, ultima fiind reprezentată de organizații non-guvernamentale. Care pot fi sau nu afiliate unor think-tank-uri.
Membru în Consiliul ECFR încă din 2015, Klaus Iohannis a omis să precizeze această calitate în declarația de interese completată în luna iunie a acestui an.
Conform art. 28 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, „fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal”. În aceeași situație se află și Dacian Cioloș care, până la momentul numirii în funcția de premier al României, a fost membru în Board of Trustees (n.r. – care nu înseamnă „Consiliu Consultativ”, așa cum susține Guvernul, în punctul de vedere trimis Active News) al Friends of Europe, fără să declare acest fapt în declarațiile de interese din 2016, deși în colțul din stânga-sus al acelui document e precizat, negru pe alb, că informațiile ce trebuie completate se referă la „anul fiscal 2015”. Friends of Europe este un alt think-tank, susținut, printre alții, și de George Soros.
Aceste chestiuni de ordin juridic ar trebui analizate și lămurite de Agenția Națională de Integritate, dar și de Parchetul General, instituții ale statului român care au atribuții și competențe în domeniu. Până atunci, rămânem cu un premier – fost membru în think-tank-ul Friends of Europe și cu un președinte – membru în think-tank-ul European Council of Foreign Relations.
Dar și cu o previziune a ECFR despre ce va să vie după alegerile din decembrie. „Dacă Cioloș va reuși să construiască un consens politic larg, plecând de la premiza că problemele discutate aici țin de stabilitatea națională și progres, atunci această reușită va fi ea însăși o moștenire demnă de admirație, una care putea servi drept un far pentru ceilalți actori politici din regiune, în ceea ce înseamnă o acțiune politică constructivă”, anunța în septembrie ECFR, pe site-ul său oficial.
sursa: activenews.ro