Acţiunile guvernului Oraban au fost criticate, în termeni fermi, de preşedintele american Barack Obama, de guvernul norvegian, dar şi de fostul preşedinte Bill Clinton.
Riposta guvernului de la Budapesta s-a făcut simiţită în special la nivel mediatic, acolo unde jurnalişti din tabăra puterii au iniţiat o serie de atacuri la adresa activităţilor ONG-urilor ce primesc finanţare din străinătate, lansând teza că acestea ar face parte dintr-o adevărată axă Obama-Clinton-Soros-Oslo.
Magyar Nemzet a publicat un articol în care vorbeşte despre o presupusa acţiune a miliardarului de origine maghiara George Soros de a acapara organizaţiile societăţii civile. Publicaţia arată că Soros este cel care se află în spatele finanţărilor oferite de Norvegia pentru ONG-urile din întreaga Europă de Est. Articolul enumeră ONG-uri din Romania, Polonia, Estonia, Lituania, Slovenia si Bulgaria care au legături cu Fundaţia pentru o Societate Deschisă a lui George Soros, dar şi cu Rockefeller Brothers Fund (activa şi în Kosovo) sau Banca Mondială. Magyar Nemzet nu insinuează care ar putea fi scopul ascuns al acestor ONG-uri.
O face însă un articol publicat în Heti Valasz, în care, citându-se un material publicat de o organizaţie din Israel, se arată că reţeaua de organizaţii a lui George Soros este, în fapt, un puternic instrument internaţional care acţionează împotriva guvernelor naţionale, prin intermediul societăţii civile.
Campaniei împotriva ONG-urilor cu finanţare externă i s-a adăugat şi partidul extremist Jobbik, care spune ceea ce premierul Viktor Orban nu poate totuşi să spună: prin criticile lansate la adresa Ungariei, preşedintele Obama “recunoaşte în mod direct că ţara sa intervine constant în afacerile interne ale altor state”. Politicienii din Jobbik arată că, atât timp cât preşedintele Obama arată că securitatea naţională a SUA este asigurată şi de grupurile puternice ale societăţii civile, atunci Ungaria trebuie să restrângă activitatea acestor organizaţii care primesc finanţare externă, tocmai pentru a-şi proteja securitatea.
O serie de analişti politici apropiaţi guvernului de la Budapesta mai susţin că “este posibil ca banii norvegieni să nu vină din Norvegia”, sugerând că SUA ar controla un flux de bani care ajunge în Ungaria via Norvegia.
În cele mai recente referiri la situatia ONG-urilor din Ungaria, preşedintele SUA a pus ţara vecină pe aceeaşi poziţie cu Egiptul, acolo unde regimul generalului Abdel Fattah el-Sisi a interzis activitatea organizaţiilor civice ce primesc finanţare externă. Situaţia este similară cu cea din Rusia, Bolivia, Venezuela, Sudan, Pakistan, Mexic. Puţine sunt însă articolele din presa occidentală care să critice politica regimului azer al lui Ilham Aliev, atât timp cât Azerbaidjanul este curtat serios pentru a deveni o alternativă la aprovizionarea cu gaze naturale şi petrol din Rusia.
Într-un articol publicat de The Economist este identificat un moment cheie în viaţa ONG-urilor est-europene finanţate din străinătate: implicarea lor în schimbarea de regim din Ucraina, din 2004. “În anii de după Războiul Rece, unele guverne autocrate au acceptat sprijinul şi finanţarea externă pentru ONG-uri, ca un mod facil de a obţine favoruri din partea Americii şi a aliaţilor săi. Dar rolul jucat de ONG-uri în Revoluţia portocalie din Ucraina din 2004, inclusiv de nişte ONG-uri care primeau bani de la Open Society Institute, creat de George Soros, a dus la schimbarea atitudinii.”
Autor: Calin Marchievici
Sursa: Cotidianul